Adrian Furnicã

Disperare

Trãiesc cu ochii la ceas
Și cu secundele minione
Rãsfirate prin pãr

Împart timpul în perioade stricte
Dintre douã clipiri
Și le amestec cu cele dintre douã
Respirãri

Mai și plâng câteodatã, lãsând
Lacrimile sã batã secundele
Iubirii
Care sunt altele decât cele de pe ceas
Iar timpul trece pe lângã mine
Târându-mã cãtre lada de gunoi
A iubirilor neîmpãrtãșite.

Și ori de câte ori mã împotrivesc
Simt cã mã îndrept și mai vertiginos
Cãtre infinitul
Necunoașterii și al neîncrederii
Și al negrului tãcut

Și singura cale de a mã opri
Din alunecare
Câte puțin, din când în când
Este sã-ți spun cã te iubesc
Agãțându-mã cu disperare de speranța
Cã mã vei auzi odatã.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Nu te-am cunoscut niciodatã
  2. Te iubesc
  3. Din cauza ta
  4. Simțuri zdrențuite
  5. Înãuntru fãrã de sfârșit
  6. Incertitudine
  7. Alb
  8. Somnul tãu
  9. Dorința
  10. Sã mã sãruți
  11. În spatele urechii
  12. Biografie
  13. Esti prea vie
  14. Ruga
  15. Tãcere
  16. Cheia norocului
  17. O singurã ființã
  18. Noi
  19. Sãrutul încrâncenat și singur
  20. Și ce dacã, iubito…

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii