Trãiesc cu ochii la ceas
Și cu secundele minione
Rãsfirate prin pãr

Împart timpul în perioade stricte
Dintre douã clipiri
Și le amestec cu cele dintre douã
Respirãri

Mai și plâng câteodatã, lãsând
Lacrimile sã batã secundele
Iubirii
Care sunt altele decât cele de pe ceas
Iar timpul trece pe lângã mine
Târându-mã cãtre lada de gunoi
A iubirilor neîmpãrtãșite.

Și ori de câte ori mã împotrivesc
Simt cã mã îndrept și mai vertiginos
Cãtre infinitul
Necunoașterii și al neîncrederii
Și al negrului tãcut

Și singura cale de a mã opri
Din alunecare
Câte puțin, din când în când
Este sã-ți spun cã te iubesc
Agãțându-mã cu disperare de speranța
Cã mã vei auzi odatã.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu

Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

Cod securitate

Alte articole:

1. Pasiune
2. Mai… de tot
3. Toamna iubirii
4. Când vei pleca
5. Imaginea ta
6. Înãuntru fãrã de sfârșit
7. Revelația
8. Aproape
9. Marginea existenței
10. Dorința
11. Sentimente la întâmplare
12. Am nevoie de tine
13. Limbaj
14. Somnul de dinainte
15. Într-o cutã
16. ????
17. Vitrina sufletului tãu
18. Cuvinte mai moi
19. Întuneric
20. Mai stai…