Adrian Furnicã

O singurã ființã

Hai sã ne culcãm unul cu celalalt
În gând
Sã ne visãm frumoși și tandri și împãcați
Ca în prima zi când s-a nãscut
Iubirea
Când ne sorbeam cu grijã lacrimile
Din priviri
Când ne era de ajuns o singurã
Inimã
Sã batã pentru noi ritmul vieții
În doi
Hai sã ne visãm ținându-ne de mânã
Fãrã grija clipei urmãtoare în care nu vedeam
Decât viitorul
Când soarele ochilor orbea infinitul
Lãsându-ne singuri într-o lume prea
Mare
În care ne-ar fi fost de ajuns doar
Așternutul
Strivit de sudoarea sãrutãrilor fãrã
Numãr
Hai sã mai trãim odatã unirea într-o
Singurã ființã
Fãrã trecut și care crede doar în
Speranțã
Hai sã mai trãim odatã doar pentru noi.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Epilog
  2. Eu-tu
  3. Univers infinit de plăceri
  4. Cu fața cãtre mine
  5. Mecanism matematic și misogin
  6. Captivã
  7. Sfâșiere
  8. Simțuri zdrențuite
  9. Te iubesc
  10. Cu o secundã mai târziu
  11. Mi-e dor
  12. O picãturã din sufletul tãu
  13. Peste tine
  14. Geometria iubirii
  15. Poezie amarã
  16. Regãsirea
  17. Mã doare
  18. Înãuntru fãrã de sfârșit
  19. Somnul de dinainte
  20. ????

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii