Adrian Furnicã

Imaginea ta

Se apropie iarna când va începe sã ningã
Peste simțurile lãsate pe pãmânt.

Se vor așterne firimituri de zãpadã
Printre gândurile reduse la tãcere
De hibernarea unui suflet care abia mai
Respirã.

Zâmbetele moarte se înalțã la ceruri
Aruncate de vânturile reci în înalturi
Apoi, sunt izbite cu putere de obrazul
Care le-a nãscut, în încercarea de a le aduce
La viațã, mãcar pentru o clipã, cât sã mã
Gândesc la tine.

Lacrimile înghețate de frigul din inimã
S-au oprit sã curgã la vale
Peste câmpia obrazului mãturatã de
Crivãțul din privirile tale.

Nu cred sã mai vinã vreodatã primãvara
Pentru cã frigul atotstãpânitor
Îmi râde în fațã, sprijinindu-se cu coatele
De imaginea ta.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Regãsirea
  2. Încã o lacrimã...
  3. Împotriva mea
  4. Revelația
  5. Definitiv
  6. Disperare
  7. Suspinul
  8. Adio, realitate
  9. Tu și restul lumii
  10. Sfâșiere
  11. Mã doare
  12. Și ce dacã, iubito…
  13. În mine parte
  14. Noi
  15. Buze tari
  16. Între douã bãtãi
  17. Buza ta de sus
  18. Ma uit in largul marii caprui
  19. Iubita mea
  20. Cu fața cãtre mine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii