Adrian Furnicã

Tristeți sublim uitate

De prin trei, cu gânduri bune
Spuse cu viu grai prin lume
Au intrat cu dulce glas
Trei suspine de pripas
Ce erau pierdute-n nori
Colo, lângã subțiori
Cu trei zâmbete caline
Așezate chiar pe vine
Și-au intrat pe dupã noi
Rãsãriți ca dupã ploi
Printre lacrimi și
Amintiri
Zboruri și alte simțiri
Chiar în sufletul deschis
Mândru, trist și cu dichis
Agãțat într-un leandru
De un adio scurt și tandru,
De iubirile concrete
De demult, chiar desuete
Ca sã facã trei mãtãnii
Și sã-mpuște trei dihãnii
De tristeți sublim uitate
Aruncate peste spate
Și sã facã loc de vrei
Nebuniilor, doar câte trei.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Prin mine
  2. Decupaj
  3. Între douã bãtãi
  4. Singur în mine
  5. Suspinul
  6. Tu și restul lumii
  7. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  8. Iubita mea
  9. Licitație
  10. Te iubesc
  11. Din cauza ta
  12. Somnul tãu
  13. Senzații
  14. Dorința
  15. Grãdina cuvintelor
  16. Rotunjimile iubirii
  17. Când vei pleca
  18. Am sã plec din mine
  19. Tristețea de a te fi cunoscut
  20. Mirare

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii