Adrian Furnicã

Tristeți sublim uitate

De prin trei, cu gânduri bune
Spuse cu viu grai prin lume
Au intrat cu dulce glas
Trei suspine de pripas
Ce erau pierdute-n nori
Colo, lângã subțiori
Cu trei zâmbete caline
Așezate chiar pe vine
Și-au intrat pe dupã noi
Rãsãriți ca dupã ploi
Printre lacrimi și
Amintiri
Zboruri și alte simțiri
Chiar în sufletul deschis
Mândru, trist și cu dichis
Agãțat într-un leandru
De un adio scurt și tandru,
De iubirile concrete
De demult, chiar desuete
Ca sã facã trei mãtãnii
Și sã-mpuște trei dihãnii
De tristeți sublim uitate
Aruncate peste spate
Și sã facã loc de vrei
Nebuniilor, doar câte trei.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. O mânã de sentimente
  2. În spatele urechii
  3. Prea rece
  4. Ruga
  5. Tristețe
  6. Sfâșiere
  7. Împotriva mea
  8. Neant
  9. Am nevoie de tine
  10. Limbaj
  11. Chinuitoare pãrere
  12. Șoapte
  13. Aproape
  14. Fãrã pereche
  15. Rotunjimile iubirii
  16. Palidã mângâiere
  17. Minunea de a fi existat
  18. Cu o secundã mai târziu
  19. Prezent prea simplu
  20. Tristețea de a te fi cunoscut

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii