Adrian Furnicã

Tristeți sublim uitate

De prin trei, cu gânduri bune
Spuse cu viu grai prin lume
Au intrat cu dulce glas
Trei suspine de pripas
Ce erau pierdute-n nori
Colo, lângã subțiori
Cu trei zâmbete caline
Așezate chiar pe vine
Și-au intrat pe dupã noi
Rãsãriți ca dupã ploi
Printre lacrimi și
Amintiri
Zboruri și alte simțiri
Chiar în sufletul deschis
Mândru, trist și cu dichis
Agãțat într-un leandru
De un adio scurt și tandru,
De iubirile concrete
De demult, chiar desuete
Ca sã facã trei mãtãnii
Și sã-mpuște trei dihãnii
De tristeți sublim uitate
Aruncate peste spate
Și sã facã loc de vrei
Nebuniilor, doar câte trei.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Neant
  2. Peste tine
  3. Buza ta de sus
  4. Am nevoie de tine
  5. Simțuri zdrențuite
  6. O singurã ființã
  7. O mânã de sentimente
  8. Noapte liniștitã
  9. Aproape
  10. Prezent prea simplu
  11. Iubita mea
  12. Identic cu tine
  13. Mecanism matematic și misogin
  14. Acolo unde se termina iubirea
  15. Te iubesc
  16. Singur în mine
  17. Mai… de tot
  18. În urma mea
  19. Unduiri
  20. Ma uit in largul marii caprui

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii