Adrian Furnicã

Tristeți sublim uitate

De prin trei, cu gânduri bune
Spuse cu viu grai prin lume
Au intrat cu dulce glas
Trei suspine de pripas
Ce erau pierdute-n nori
Colo, lângã subțiori
Cu trei zâmbete caline
Așezate chiar pe vine
Și-au intrat pe dupã noi
Rãsãriți ca dupã ploi
Printre lacrimi și
Amintiri
Zboruri și alte simțiri
Chiar în sufletul deschis
Mândru, trist și cu dichis
Agãțat într-un leandru
De un adio scurt și tandru,
De iubirile concrete
De demult, chiar desuete
Ca sã facã trei mãtãnii
Și sã-mpuște trei dihãnii
De tristeți sublim uitate
Aruncate peste spate
Și sã facã loc de vrei
Nebuniilor, doar câte trei.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Din cauza ta
  2. Încã te iubesc
  3. Imaginea ta
  4. Cuvinte nerostite
  5. Indigestie
  6. Alb
  7. Vitrina sufletului tãu
  8. Aproape
  9. Lupta
  10. N-aș fi crezut
  11. Tu și restul lumii
  12. Împotriva mea
  13. În aceeași direcție
  14. Poate cine știe…
  15. Simțuri zdrențuite
  16. Buza ta de sus
  17. Cu o secundã mai târziu
  18. Dorințe nemãrturisite
  19. Tãcere
  20. Atingeri ireale

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii