Adrian Furnicã

Tristeți sublim uitate

De prin trei, cu gânduri bune
Spuse cu viu grai prin lume
Au intrat cu dulce glas
Trei suspine de pripas
Ce erau pierdute-n nori
Colo, lângã subțiori
Cu trei zâmbete caline
Așezate chiar pe vine
Și-au intrat pe dupã noi
Rãsãriți ca dupã ploi
Printre lacrimi și
Amintiri
Zboruri și alte simțiri
Chiar în sufletul deschis
Mândru, trist și cu dichis
Agãțat într-un leandru
De un adio scurt și tandru,
De iubirile concrete
De demult, chiar desuete
Ca sã facã trei mãtãnii
Și sã-mpuște trei dihãnii
De tristeți sublim uitate
Aruncate peste spate
Și sã facã loc de vrei
Nebuniilor, doar câte trei.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Incertitudine
  2. Nebãnuita neputințã
  3. Acest sentiment
  4. Am plâns
  5. Dorințe nemãrturisite
  6. Cafea
  7. Eu-tu
  8. Sentimente la întâmplare
  9. Nud îmbãtãtor
  10. Te iubesc
  11. Fãrã pereche
  12. Lucire clarã
  13. Univers infinit de plăceri
  14. Cuvinte nerostite
  15. În direcția ta
  16. Pasiune
  17. Alb
  18. Cu o secundã mai târziu
  19. Îmbrãcatã în luminã
  20. Jocul

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii