Adrian Furnicã

Mãnunchiuri

Am cunoscut asearã-n gând o fatã care
Trecea prin spatele ochilor mei adunând
În mãnunchiuri
Imagini pe care le lipea cu sãruturi
Mai tandre, când așeza la locul lor buzele
Mai dulci, când lãsa pleopele sã cadã
Peste ochii înlãcrimați
Reci și distante, când punea, totuși, cu grijã
Inima în lãcașul ei intercostal
Și uite așa, sãrut dupa sãrut, a apãrut
Dintre gânduri, un abur cu forma ei
Diafanã
Pe care mi l-a așezat lipit de memorie
Așa încât orice încercare de a mã îndrãgosti
Sã o conținã și pe ea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Minunea de a fi existat
  2. Tristețe
  3. Am sã plec din mine
  4. O picãturã din sufletul tãu
  5. Patã de culoare
  6. Disperare
  7. Simțuri
  8. Din cauza ta
  9. Pedeapsa
  10. Regãsirea
  11. Revelația
  12. Rãscruce
  13. Dorința
  14. Buza ta de sus
  15. Te iubesc
  16. Sã mã sãruți
  17. Incertitudine
  18. O singurã ființã
  19. Lupta
  20. Mai în interior

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii