Adrian Furnicã

Mãnunchiuri

Am cunoscut asearã-n gând o fatã care
Trecea prin spatele ochilor mei adunând
În mãnunchiuri
Imagini pe care le lipea cu sãruturi
Mai tandre, când așeza la locul lor buzele
Mai dulci, când lãsa pleopele sã cadã
Peste ochii înlãcrimați
Reci și distante, când punea, totuși, cu grijã
Inima în lãcașul ei intercostal
Și uite așa, sãrut dupa sãrut, a apãrut
Dintre gânduri, un abur cu forma ei
Diafanã
Pe care mi l-a așezat lipit de memorie
Așa încât orice încercare de a mã îndrãgosti
Sã o conținã și pe ea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cu fața cãtre mine
  2. Am scris invers
  3. Buza ta de sus
  4. Oarecum perfect
  5. Somnul tãu
  6. Sfâșiere
  7. Peste tine
  8. Într-o cutã
  9. Înãuntru fãrã de sfârșit
  10. În direcția ta
  11. Regãsirea
  12. O picãturã din sufletul tãu
  13. Ma uit in largul marii caprui
  14. Nu te-am cunoscut niciodatã
  15. Mai… de tot
  16. Vitrina sufletului tãu
  17. Prea rece
  18. Biografie
  19. Noi
  20. Grãdina cuvintelor

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii