Adrian Furnicã

Mãnunchiuri

Am cunoscut asearã-n gând o fatã care
Trecea prin spatele ochilor mei adunând
În mãnunchiuri
Imagini pe care le lipea cu sãruturi
Mai tandre, când așeza la locul lor buzele
Mai dulci, când lãsa pleopele sã cadã
Peste ochii înlãcrimați
Reci și distante, când punea, totuși, cu grijã
Inima în lãcașul ei intercostal
Și uite așa, sãrut dupa sãrut, a apãrut
Dintre gânduri, un abur cu forma ei
Diafanã
Pe care mi l-a așezat lipit de memorie
Așa încât orice încercare de a mã îndrãgosti
Sã o conținã și pe ea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Bun comun
  2. Umed și cald
  3. Minunea de a fi existat
  4. Suspinul
  5. Cuvinte nerostite
  6. Indigestie
  7. Prea rece
  8. Regãsirea
  9. Fãrã pereche
  10. Palidã mângâiere
  11. Nu te-am cunoscut niciodatã
  12. Tãcere
  13. Cafea
  14. Am scris invers
  15. Prezent prea simplu
  16. Într-o cutã
  17. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  18. Geometria iubirii
  19. O picãturã din sufletul tãu
  20. Cu o secundã mai târziu

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii