Adrian Furnicã

Mãnunchiuri

Am cunoscut asearã-n gând o fatã care
Trecea prin spatele ochilor mei adunând
În mãnunchiuri
Imagini pe care le lipea cu sãruturi
Mai tandre, când așeza la locul lor buzele
Mai dulci, când lãsa pleopele sã cadã
Peste ochii înlãcrimați
Reci și distante, când punea, totuși, cu grijã
Inima în lãcașul ei intercostal
Și uite așa, sãrut dupa sãrut, a apãrut
Dintre gânduri, un abur cu forma ei
Diafanã
Pe care mi l-a așezat lipit de memorie
Așa încât orice încercare de a mã îndrãgosti
Sã o conținã și pe ea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. În urma mea
  2. Nebun dupã tine
  3. Unduiri
  4. Dorința
  5. Marginea existenței
  6. Nãpãdit
  7. Sã mã sãruți
  8. Împotriva mea
  9. Vitrina sufletului tãu
  10. Definitiv
  11. Mai… de tot
  12. Dragoste de vânzare
  13. Cuvinte mai moi
  14. Buze tari
  15. Cu o secundã mai târziu
  16. N-aș fi crezut
  17. Alb
  18. Mai stai…
  19. Sfâșiere
  20. Cerc floral

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii