Adrian Furnicã

Mãnunchiuri

Am cunoscut asearã-n gând o fatã care
Trecea prin spatele ochilor mei adunând
În mãnunchiuri
Imagini pe care le lipea cu sãruturi
Mai tandre, când așeza la locul lor buzele
Mai dulci, când lãsa pleopele sã cadã
Peste ochii înlãcrimați
Reci și distante, când punea, totuși, cu grijã
Inima în lãcașul ei intercostal
Și uite așa, sãrut dupa sãrut, a apãrut
Dintre gânduri, un abur cu forma ei
Diafanã
Pe care mi l-a așezat lipit de memorie
Așa încât orice încercare de a mã îndrãgosti
Sã o conținã și pe ea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  2. Decupaj
  3. Unde ar fi trebuit sã fii
  4. Mai în interior
  5. Patã de culoare
  6. Labirintul
  7. Cu tine
  8. Aproape
  9. Tristețea de a te fi cunoscut
  10. Indigestie
  11. Vise
  12. O mânã de sentimente
  13. Simțuri
  14. Am plâns
  15. Adio, realitate
  16. Sfâșiere
  17. Pedeapsa
  18. Semnul tãu
  19. Prezent prea simplu
  20. Tu și restul lumii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii