Adrian Furnicã

Mãnunchiuri

Am cunoscut asearã-n gând o fatã care
Trecea prin spatele ochilor mei adunând
În mãnunchiuri
Imagini pe care le lipea cu sãruturi
Mai tandre, când așeza la locul lor buzele
Mai dulci, când lãsa pleopele sã cadã
Peste ochii înlãcrimați
Reci și distante, când punea, totuși, cu grijã
Inima în lãcașul ei intercostal
Și uite așa, sãrut dupa sãrut, a apãrut
Dintre gânduri, un abur cu forma ei
Diafanã
Pe care mi l-a așezat lipit de memorie
Așa încât orice încercare de a mã îndrãgosti
Sã o conținã și pe ea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Nerostire
  2. Cum te visez?
  3. Peste tine
  4. Revelația
  5. Sãrutul încrâncenat și singur
  6. Cheia norocului
  7. Ruga
  8. Prea rece
  9. Oarecum perfect
  10. Îmbrãcatã în luminã
  11. Cu o secundã mai târziu
  12. Conținut
  13. Dragoste de vânzare
  14. O singurã ființã
  15. Buza ta de sus
  16. Noi
  17. Te simt în mine
  18. Din cauza ta
  19. Univers infinit de plăceri
  20. Licitație

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii