Adrian Furnicã

Mãnunchiuri

Am cunoscut asearã-n gând o fatã care
Trecea prin spatele ochilor mei adunând
În mãnunchiuri
Imagini pe care le lipea cu sãruturi
Mai tandre, când așeza la locul lor buzele
Mai dulci, când lãsa pleopele sã cadã
Peste ochii înlãcrimați
Reci și distante, când punea, totuși, cu grijã
Inima în lãcașul ei intercostal
Și uite așa, sãrut dupa sãrut, a apãrut
Dintre gânduri, un abur cu forma ei
Diafanã
Pe care mi l-a așezat lipit de memorie
Așa încât orice încercare de a mã îndrãgosti
Sã o conținã și pe ea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Îmbrãcatã în luminã
  2. În aceeași direcție
  3. O picãturã din sufletul tãu
  4. Buza ta de sus
  5. Te iubesc
  6. Tãcere
  7. Dragoste de vânzare
  8. Am scris invers
  9. Cuvinte mai moi
  10. Bun comun
  11. O singurã ființã
  12. Mai… de tot
  13. Cerc floral
  14. Mi-e dor
  15. Întuneric
  16. Iubita mea
  17. Nãpãdit
  18. Revelația
  19. Nebãnuita neputințã
  20. Nud îmbãtãtor

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii