Adrian Furnicã

Mãnunchiuri

Am cunoscut asearã-n gând o fatã care
Trecea prin spatele ochilor mei adunând
În mãnunchiuri
Imagini pe care le lipea cu sãruturi
Mai tandre, când așeza la locul lor buzele
Mai dulci, când lãsa pleopele sã cadã
Peste ochii înlãcrimați
Reci și distante, când punea, totuși, cu grijã
Inima în lãcașul ei intercostal
Și uite așa, sãrut dupa sãrut, a apãrut
Dintre gânduri, un abur cu forma ei
Diafanã
Pe care mi l-a așezat lipit de memorie
Așa încât orice încercare de a mã îndrãgosti
Sã o conținã și pe ea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Noapte liniștitã
  2. Altfel, de ce?
  3. Cuvinte mai moi
  4. Lupta
  5. Mirare
  6. Sentimente la întâmplare
  7. Cafea
  8. Te simt în mine
  9. Oarecum perfect
  10. În spatele urechii
  11. Rãscruce
  12. Bun comun
  13. Cu fața cãtre mine
  14. Aproape
  15. Patã de culoare
  16. O mânã de sentimente
  17. Cum te visez?
  18. Atingeri ireale
  19. Feminin
  20. Fluturii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii