Adrian Furnicã

Mãnunchiuri

Am cunoscut asearã-n gând o fatã care
Trecea prin spatele ochilor mei adunând
În mãnunchiuri
Imagini pe care le lipea cu sãruturi
Mai tandre, când așeza la locul lor buzele
Mai dulci, când lãsa pleopele sã cadã
Peste ochii înlãcrimați
Reci și distante, când punea, totuși, cu grijã
Inima în lãcașul ei intercostal
Și uite așa, sãrut dupa sãrut, a apãrut
Dintre gânduri, un abur cu forma ei
Diafanã
Pe care mi l-a așezat lipit de memorie
Așa încât orice încercare de a mã îndrãgosti
Sã o conținã și pe ea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Fãrã pereche
  2. Somnul de dinainte
  3. Esti prea vie
  4. Tristeți sublim uitate
  5. În urma mea
  6. Buze tari
  7. Cu fața cãtre mine
  8. Lupta
  9. Vorbe
  10. Acest sentiment
  11. Îmbrãcatã în luminã
  12. Senzații
  13. Definitiv
  14. Prin mine
  15. Trupurile viselor
  16. În mine parte
  17. Tãcere
  18. Somnul tãu
  19. Încã o lacrimã...
  20. Când vei pleca

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii