Adrian Furnicã

Mãnunchiuri

Am cunoscut asearã-n gând o fatã care
Trecea prin spatele ochilor mei adunând
În mãnunchiuri
Imagini pe care le lipea cu sãruturi
Mai tandre, când așeza la locul lor buzele
Mai dulci, când lãsa pleopele sã cadã
Peste ochii înlãcrimați
Reci și distante, când punea, totuși, cu grijã
Inima în lãcașul ei intercostal
Și uite așa, sãrut dupa sãrut, a apãrut
Dintre gânduri, un abur cu forma ei
Diafanã
Pe care mi l-a așezat lipit de memorie
Așa încât orice încercare de a mã îndrãgosti
Sã o conținã și pe ea.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Îmbrãcatã în luminã
  2. Rãscruce
  3. Cautare
  4. Somnul tãu
  5. Toamna iubirii
  6. Cu o secundã mai târziu
  7. În direcția ta
  8. Suspinul
  9. Nu te-am cunoscut niciodatã
  10. Am scris invers
  11. Umbrele noptii
  12. Dragostea ta
  13. Ochii tãi
  14. Cu fața cãtre mine
  15. Tu și restul lumii
  16. În mine parte
  17. Ma uit in largul marii caprui
  18. Eu-tu
  19. Nebun dupã tine
  20. Limbaj

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii