Adrian Furnicã

Suspinul


Îmi mai rãsunã încã în urechi
Un suspin trist, dar sigur
Ce-mi transmite un adio de dincolo
De privirea ta
Rece.

Mi se mai zbate încã între pleoape
Un surâs nestingherit și rece
Ce-mi dã siguranța cã singurãtatea
Înseamnã, de fapt
”Fãrã tine”

Am simțit urma pașilor tãi
Rãmasã pe inima mea moale
Și mai cântãresc încã greutatea golului
Pe care mi l-ai lãsat în loc

De unde vine oare atâta liniște
Cine o împraștie peste tot
Printre secundele goale, negre de atâta tãcere
De ce nu vrei sã vii sã-mi mai faci mãcar
Odatã
Scandal
Ca sã mai simt mãcar odatã cã
Trãiesc ?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Întuneric
  2. Prea rece
  3. Simțuri zdrențuite
  4. Biografie
  5. Un fel de fericire
  6. Mai în interior
  7. Nãpãdit
  8. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  9. Toamna iubirii
  10. Cuvinte nerostite
  11. Tristețe
  12. Dragoste de vânzare
  13. Labirintul
  14. Unde ar fi trebuit sã fii
  15. Dorințe nemãrturisite
  16. Mi-e dor
  17. Buze tari
  18. Cheia norocului
  19. Atingeri ireale
  20. În spatele urechii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii