Adrian Furnicã

Suspinul


Îmi mai rãsunã încã în urechi
Un suspin trist, dar sigur
Ce-mi transmite un adio de dincolo
De privirea ta
Rece.

Mi se mai zbate încã între pleoape
Un surâs nestingherit și rece
Ce-mi dã siguranța cã singurãtatea
Înseamnã, de fapt
”Fãrã tine”

Am simțit urma pașilor tãi
Rãmasã pe inima mea moale
Și mai cântãresc încã greutatea golului
Pe care mi l-ai lãsat în loc

De unde vine oare atâta liniște
Cine o împraștie peste tot
Printre secundele goale, negre de atâta tãcere
De ce nu vrei sã vii sã-mi mai faci mãcar
Odatã
Scandal
Ca sã mai simt mãcar odatã cã
Trãiesc ?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Lupta
  2. Atingeri ireale
  3. Cadavrele cuvintelor
  4. Am plâns
  5. Patã de culoare
  6. Dorința
  7. Marginea existenței
  8. Tristeți sublim uitate
  9. Oarecum perfect
  10. Regãsirea
  11. Ai sã mã iubești?
  12. Vitrina sufletului tãu
  13. Jocul
  14. Minunea de a fi existat
  15. Fluturii
  16. Unde ar fi trebuit sã fii
  17. Nebun dupã tine
  18. O picãturã din sufletul tãu
  19. Atât de departe
  20. Unduiri

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii