Adrian Furnicã

Cuvinte nerostite

Am încercat sã umplu
Tãcerea dintre noi
Cu umbrele cuvintelor de dragoste
Nerostite
Neluminate și
Nebãnuite
Pe care le-am visat spuse
Încet la ureche
Dar care au murit chiar înainte
De a fi gândite
Și cum mã uitam la distanța
Infinitã dintre noi
Am aflat cã e de ajuns
Sã te iubesc cu ochii închiși
Ca sã pot trece peste puntea
De umbre
Și sã te sãrut încã o datã pentru ca
Între noi sã nu mai existe
Decât un vis devenit
Realitate
Iar tãcerea sã o pãstrãm pentru mai
Târziu
Plinã de umbrele cuvintelor
Pe care ni le-am fi putut spune
Și din care n-am reușit
Sã spunem decât
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Poezie amarã
  2. Buza ta de sus
  3. Te iubesc
  4. Eu-tu
  5. Și ce dacã, iubito…
  6. În direcția ta
  7. Alb
  8. Prea rece
  9. Univers infinit de plăceri
  10. Cum te iubesc
  11. Ruga
  12. Identic cu tine
  13. De ce-mi lipsești
  14. Nu te-am cunoscut niciodatã
  15. Mai în interior
  16. Am nevoie de tine
  17. Conținut
  18. Disperare
  19. Imaginea ta
  20. Epilog

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii