Adrian Furnicã

Cuvinte nerostite

Am încercat sã umplu
Tãcerea dintre noi
Cu umbrele cuvintelor de dragoste
Nerostite
Neluminate și
Nebãnuite
Pe care le-am visat spuse
Încet la ureche
Dar care au murit chiar înainte
De a fi gândite
Și cum mã uitam la distanța
Infinitã dintre noi
Am aflat cã e de ajuns
Sã te iubesc cu ochii închiși
Ca sã pot trece peste puntea
De umbre
Și sã te sãrut încã o datã pentru ca
Între noi sã nu mai existe
Decât un vis devenit
Realitate
Iar tãcerea sã o pãstrãm pentru mai
Târziu
Plinã de umbrele cuvintelor
Pe care ni le-am fi putut spune
Și din care n-am reușit
Sã spunem decât
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Captivã
  2. Vitrina sufletului tãu
  3. Prea rece
  4. Nu te-am cunoscut niciodatã
  5. Dragostea ta
  6. O singurã ființã
  7. Limbaj
  8. Acolo unde se termina iubirea
  9. Simțuri zdrențuite
  10. Pasiune
  11. Mecanism matematic și misogin
  12. Cum te visez?
  13. Cautare
  14. Sã mã sãruți
  15. Rotunjimile iubirii
  16. Cadavrele cuvintelor
  17. Jocul
  18. Oarecum perfect
  19. Nebãnuita neputințã
  20. În direcția ta

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii