Adrian Furnicã

Cuvinte nerostite

Am încercat sã umplu
Tãcerea dintre noi
Cu umbrele cuvintelor de dragoste
Nerostite
Neluminate și
Nebãnuite
Pe care le-am visat spuse
Încet la ureche
Dar care au murit chiar înainte
De a fi gândite
Și cum mã uitam la distanța
Infinitã dintre noi
Am aflat cã e de ajuns
Sã te iubesc cu ochii închiși
Ca sã pot trece peste puntea
De umbre
Și sã te sãrut încã o datã pentru ca
Între noi sã nu mai existe
Decât un vis devenit
Realitate
Iar tãcerea sã o pãstrãm pentru mai
Târziu
Plinã de umbrele cuvintelor
Pe care ni le-am fi putut spune
Și din care n-am reușit
Sã spunem decât
Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Hibernare
  2. Suspinul
  3. Înãuntru fãrã de sfârșit
  4. Identic cu tine
  5. Neant
  6. Univers infinit de plăceri
  7. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  8. Unduiri
  9. Grãdina cuvintelor
  10. Nu te-am cunoscut niciodatã
  11. Nerostire
  12. Biografie
  13. Mã doare
  14. Alb
  15. Un fel de fericire
  16. Semnul tãu
  17. Mai stai…
  18. ????
  19. Captivã
  20. Atingeri ireale

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii