Adrian Furnicã

Prea rece

De câte ori mã închid în mine
Trântesc ușa gândurilor atât de tare
Încât îmi zdrãngãne ideile
Zbãtându-se între pereții minții.
Și nu de multe ori rãmân blocat
Înãuntru
Lipsit de luminã
De priviri și de zâmbete
Iar hrana mea principalã devin
Cuvintele.
Unele sunt mici și le servesc
Pe post de antreu, ca sã învãț
Alfabetul
Altele sunt fierbinți și le servesc cu gândul la
Tine
Fãrã sã suflu peste ele, pentru cã nu-mi
Placi prea rece
Iar ca desert savurez, încet
Aluziile.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Oarecum perfect
  2. Pasiune
  3. Nud îmbãtãtor
  4. Sentimente la întâmplare
  5. În aceeași direcție
  6. Mirare
  7. Jocul
  8. Umbrele noptii
  9. Nebãnuita neputințã
  10. Mi-e dor
  11. Sãrutul încrâncenat și singur
  12. Prezent prea simplu
  13. Minunea de a fi existat
  14. Mai… de tot
  15. Mai în interior
  16. Nebun dupã tine
  17. Dorința
  18. Feminin
  19. Vorbe
  20. Rotunjimile iubirii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii