Adrian Furnicã

Prea rece

De câte ori mã închid în mine
Trântesc ușa gândurilor atât de tare
Încât îmi zdrãngãne ideile
Zbãtându-se între pereții minții.
Și nu de multe ori rãmân blocat
Înãuntru
Lipsit de luminã
De priviri și de zâmbete
Iar hrana mea principalã devin
Cuvintele.
Unele sunt mici și le servesc
Pe post de antreu, ca sã învãț
Alfabetul
Altele sunt fierbinți și le servesc cu gândul la
Tine
Fãrã sã suflu peste ele, pentru cã nu-mi
Placi prea rece
Iar ca desert savurez, încet
Aluziile.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Altfel, de ce?
  2. Te simt în mine
  3. Cautare
  4. Ochii tãi
  5. Ai sã mã iubești?
  6. Mirare
  7. Patã de culoare
  8. Regãsirea
  9. Cheia norocului
  10. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  11. Metamorfoza
  12. Nãpãdit
  13. Noi
  14. Ruga
  15. Cadavrele cuvintelor
  16. Între douã bãtãi
  17. Palidã mângâiere
  18. Oarecum perfect
  19. Sã mã sãruți
  20. Într-o cutã

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii