Adrian Furnicã

Prea rece

De câte ori mã închid în mine
Trântesc ușa gândurilor atât de tare
Încât îmi zdrãngãne ideile
Zbãtându-se între pereții minții.
Și nu de multe ori rãmân blocat
Înãuntru
Lipsit de luminã
De priviri și de zâmbete
Iar hrana mea principalã devin
Cuvintele.
Unele sunt mici și le servesc
Pe post de antreu, ca sã învãț
Alfabetul
Altele sunt fierbinți și le servesc cu gândul la
Tine
Fãrã sã suflu peste ele, pentru cã nu-mi
Placi prea rece
Iar ca desert savurez, încet
Aluziile.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Pedeapsa
  2. Sfâșiere
  3. Nu te-am cunoscut niciodatã
  4. Între douã bãtãi
  5. Acolo unde se termina iubirea
  6. Un fel de fericire
  7. Cuvinte mai moi
  8. Pasiune
  9. Chinuitoare pãrere
  10. Nud îmbãtãtor
  11. Cerc floral
  12. Regãsirea
  13. Idei
  14. Bun comun
  15. În mine parte
  16. Poezie amarã
  17. Atingeri ireale
  18. În aceeași direcție
  19. Vorbe
  20. Cu fața cãtre mine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii