Adrian Furnicã

Prea rece

De câte ori mã închid în mine
Trântesc ușa gândurilor atât de tare
Încât îmi zdrãngãne ideile
Zbãtându-se între pereții minții.
Și nu de multe ori rãmân blocat
Înãuntru
Lipsit de luminã
De priviri și de zâmbete
Iar hrana mea principalã devin
Cuvintele.
Unele sunt mici și le servesc
Pe post de antreu, ca sã învãț
Alfabetul
Altele sunt fierbinți și le servesc cu gândul la
Tine
Fãrã sã suflu peste ele, pentru cã nu-mi
Placi prea rece
Iar ca desert savurez, încet
Aluziile.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Somnul de dinainte
  2. Dragostea ta
  3. Indigestie
  4. Captivã
  5. Metamorfoza
  6. Prin mine
  7. Patã de culoare
  8. Tristețea de a te fi cunoscut
  9. Cuvinte mai moi
  10. Disperare
  11. Cadavrele cuvintelor
  12. Într-o cutã
  13. Lucire clarã
  14. Tristețe
  15. Trupurile viselor
  16. Nerostire
  17. Prezent prea simplu
  18. Marginea existenței
  19. Mai… de tot
  20. Am plâns

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii