Adrian Furnicã

Prea rece

De câte ori mã închid în mine
Trântesc ușa gândurilor atât de tare
Încât îmi zdrãngãne ideile
Zbãtându-se între pereții minții.
Și nu de multe ori rãmân blocat
Înãuntru
Lipsit de luminã
De priviri și de zâmbete
Iar hrana mea principalã devin
Cuvintele.
Unele sunt mici și le servesc
Pe post de antreu, ca sã învãț
Alfabetul
Altele sunt fierbinți și le servesc cu gândul la
Tine
Fãrã sã suflu peste ele, pentru cã nu-mi
Placi prea rece
Iar ca desert savurez, încet
Aluziile.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Altfel, de ce?
  2. Cafea
  3. Cheia norocului
  4. Dorința
  5. Tãcere
  6. N-aș fi crezut
  7. Ma uit in largul marii caprui
  8. Mirare
  9. Eu-tu
  10. Vâltoare
  11. Mai… de tot
  12. Jocul
  13. Revelația
  14. Cum te visez?
  15. Senzații
  16. Într-o cutã
  17. Rotunjimile iubirii
  18. Nerostire
  19. Licurici
  20. Simțuri

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii