Adrian Furnicã

Prea rece

De câte ori mã închid în mine
Trântesc ușa gândurilor atât de tare
Încât îmi zdrãngãne ideile
Zbãtându-se între pereții minții.
Și nu de multe ori rãmân blocat
Înãuntru
Lipsit de luminã
De priviri și de zâmbete
Iar hrana mea principalã devin
Cuvintele.
Unele sunt mici și le servesc
Pe post de antreu, ca sã învãț
Alfabetul
Altele sunt fierbinți și le servesc cu gândul la
Tine
Fãrã sã suflu peste ele, pentru cã nu-mi
Placi prea rece
Iar ca desert savurez, încet
Aluziile.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. De ce-mi lipsești
  2. O mânã de sentimente
  3. Sã mã sãruți
  4. Dorința
  5. Șoapte
  6. Indigestie
  7. Mirare
  8. Dorințe nemãrturisite
  9. Tristețea de a te fi cunoscut
  10. Definitiv
  11. Cum te iubesc
  12. Mãnunchiuri
  13. Patã de culoare
  14. Labirintul
  15. Inventar
  16. Nãpãdit
  17. Neant
  18. Buza ta de sus
  19. Decupaj
  20. Hibernare

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii