Adrian Furnicã

Prea rece

De câte ori mã închid în mine
Trântesc ușa gândurilor atât de tare
Încât îmi zdrãngãne ideile
Zbãtându-se între pereții minții.
Și nu de multe ori rãmân blocat
Înãuntru
Lipsit de luminã
De priviri și de zâmbete
Iar hrana mea principalã devin
Cuvintele.
Unele sunt mici și le servesc
Pe post de antreu, ca sã învãț
Alfabetul
Altele sunt fierbinți și le servesc cu gândul la
Tine
Fãrã sã suflu peste ele, pentru cã nu-mi
Placi prea rece
Iar ca desert savurez, încet
Aluziile.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Dorința
  2. Dorințe nemãrturisite
  3. Fãrã pereche
  4. Vise
  5. Revelația
  6. Tristețe
  7. În urma mea
  8. Sentimente la întâmplare
  9. Împotriva mea
  10. Labirintul
  11. Decupaj
  12. Trupurile viselor
  13. Cum te visez?
  14. Am sã plec din mine
  15. Buze tari
  16. Mãnunchiuri
  17. Întuneric
  18. Imaginea ta
  19. Poate cine știe…
  20. Geometria iubirii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii