Adrian Furnicã

Prea rece

De câte ori mã închid în mine
Trântesc ușa gândurilor atât de tare
Încât îmi zdrãngãne ideile
Zbãtându-se între pereții minții.
Și nu de multe ori rãmân blocat
Înãuntru
Lipsit de luminã
De priviri și de zâmbete
Iar hrana mea principalã devin
Cuvintele.
Unele sunt mici și le servesc
Pe post de antreu, ca sã învãț
Alfabetul
Altele sunt fierbinți și le servesc cu gândul la
Tine
Fãrã sã suflu peste ele, pentru cã nu-mi
Placi prea rece
Iar ca desert savurez, încet
Aluziile.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Definitiv
  2. Vitrina sufletului tãu
  3. În mine parte
  4. Fluturii
  5. Neant
  6. Bun comun
  7. De ce-mi lipsești
  8. Te iubesc
  9. Atingeri ireale
  10. Am sã plec din mine
  11. Cum te visez?
  12. Patã de culoare
  13. Întuneric
  14. Tristeți sublim uitate
  15. Îmbrãcatã în luminã
  16. Din cauza ta
  17. Captivã
  18. Eu-tu
  19. Noi
  20. Marginea existenței

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii