Adrian Furnicã

Prea rece

De câte ori mã închid în mine
Trântesc ușa gândurilor atât de tare
Încât îmi zdrãngãne ideile
Zbãtându-se între pereții minții.
Și nu de multe ori rãmân blocat
Înãuntru
Lipsit de luminã
De priviri și de zâmbete
Iar hrana mea principalã devin
Cuvintele.
Unele sunt mici și le servesc
Pe post de antreu, ca sã învãț
Alfabetul
Altele sunt fierbinți și le servesc cu gândul la
Tine
Fãrã sã suflu peste ele, pentru cã nu-mi
Placi prea rece
Iar ca desert savurez, încet
Aluziile.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Chinuitoare pãrere
  2. Nebãnuita neputințã
  3. Ma uit in largul marii caprui
  4. Te iubesc
  5. Tristețe
  6. Bun comun
  7. Cerc floral
  8. Mãnunchiuri
  9. Mecanism matematic și misogin
  10. Acolo unde se termina iubirea
  11. În urma mea
  12. Iubita mea
  13. Prezent prea simplu
  14. În spatele urechii
  15. În direcția ta
  16. Cu fața cãtre mine
  17. Labirintul
  18. Trupurile viselor
  19. Buze tari
  20. Șoapte

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii