Adrian Furnicã

Prea rece

De câte ori mã închid în mine
Trântesc ușa gândurilor atât de tare
Încât îmi zdrãngãne ideile
Zbãtându-se între pereții minții.
Și nu de multe ori rãmân blocat
Înãuntru
Lipsit de luminã
De priviri și de zâmbete
Iar hrana mea principalã devin
Cuvintele.
Unele sunt mici și le servesc
Pe post de antreu, ca sã învãț
Alfabetul
Altele sunt fierbinți și le servesc cu gândul la
Tine
Fãrã sã suflu peste ele, pentru cã nu-mi
Placi prea rece
Iar ca desert savurez, încet
Aluziile.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Un fel de fericire
  2. Acest sentiment
  3. Mai stai…
  4. Decupaj
  5. Revelația
  6. Cadavrele cuvintelor
  7. Întuneric
  8. Vitrina sufletului tãu
  9. Cu o secundã mai târziu
  10. Cerc floral
  11. Idei
  12. Mirare
  13. Pasiune
  14. În urma mea
  15. Mi-e dor
  16. Într-o cutã
  17. Cuvinte mai moi
  18. Prin mine
  19. Suspinul
  20. Metamorfoza

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii