Adrian Furnicã

Prea rece

De câte ori mã închid în mine
Trântesc ușa gândurilor atât de tare
Încât îmi zdrãngãne ideile
Zbãtându-se între pereții minții.
Și nu de multe ori rãmân blocat
Înãuntru
Lipsit de luminã
De priviri și de zâmbete
Iar hrana mea principalã devin
Cuvintele.
Unele sunt mici și le servesc
Pe post de antreu, ca sã învãț
Alfabetul
Altele sunt fierbinți și le servesc cu gândul la
Tine
Fãrã sã suflu peste ele, pentru cã nu-mi
Placi prea rece
Iar ca desert savurez, încet
Aluziile.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Vitrina sufletului tãu
  2. Patã de culoare
  3. Îmbrãcatã în luminã
  4. Poate cine știe…
  5. Ma uit in largul marii caprui
  6. Jocul
  7. Prezent prea simplu
  8. Prin mine
  9. Bun comun
  10. Esti prea vie
  11. Cautare
  12. Fãrã pereche
  13. Într-o cutã
  14. Încã o lacrimã...
  15. Pasiune
  16. Nu te-am cunoscut niciodatã
  17. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  18. Mã doare
  19. Te iubesc
  20. Întuneric

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii