Adrian Furnicã

Te iubesc

Am simțit cum zâmbetul tãu
Îmi transformã
Brațele goale
Cãzute la pãmânt
În aripi,
Cum mã învațã sã zbor
Cãtre înaltul gândurilor
Amețit de infinitul de culoare
Pe care mi l-ai dezvãluit
Din nimic
Am vãzut cum lumea
Nu mai este doar un deșert
De cenușã
Apãsãtor și gri

Iar visele nãscute
Libere
Din umbra lor
Îngânã simplu doar

Te iubesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Oarecum perfect
  2. Licitație
  3. Unduiri
  4. Atât de departe
  5. Nerostire
  6. Fluturii
  7. Vitrina sufletului tãu
  8. Dragostea ta
  9. Cuvinte nerostite
  10. În direcția ta
  11. Când vei pleca
  12. Univers infinit de plăceri
  13. Zâmbet rece
  14. De ce-mi lipsești
  15. Vise
  16. Unde se termina iubirea
  17. Mãnunchiuri
  18. Ai sã mã iubești?
  19. Prezent prea simplu
  20. Pedeapsa

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii