Adrian Furnicã

Ma uit in largul marii caprui




Ma uit in largul marii caprui
Nascuta din ochii tai
De femeie infinita
Si ridicat pe virfurile picioarelor
Tremurinde de emotie
Incerc sa deslusesc in departare
Umbra gindurilor tale
Norii de indulgenta
Pentru indrazneala de a te iubi
Apoi incerc cu degetele
Caldura privirilor tale devoratoare
In incercarea de sti ce va urma
Atunci cind nebun de fericire
Ca existi
Am sa ma arunc cu capul inainte
Catre locul de unde se naste aceasta
Mare
Sau poate ca tinut de mina
Am sa pot pasi pe suprafata ei
Pas dupa pas
Intr-un echilibru
Incert
Pina cind am sa dispar contopit
In iubire

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Captivã
  2. Tãcere
  3. Cadavrele cuvintelor
  4. Chinuitoare pãrere
  5. Poate cine știe…
  6. O singurã ființã
  7. Revelația
  8. Esti prea vie
  9. Tristețea de a te fi cunoscut
  10. Palidã mângâiere
  11. Vorbe
  12. Cu o secundã mai târziu
  13. Licurici
  14. Mã doare
  15. Dorințe nemãrturisite
  16. O mânã de sentimente
  17. Tristeți sublim uitate
  18. Îmbrãcatã în luminã
  19. Mai în interior
  20. Incertitudine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii