Adrian Furnicã

Unde ar fi trebuit sã fii

Postat la 01 Iulie, 2008 de Adrian Furnica

Sunt singur
Și liniștea îmi intrã în urechi
Acolo unde ar fi trebuit sã fii tu
Cu toate culorile și suspinele tale
Pe care le împrãștii acum prin urechile
Altora
Iar eu stau și veghez liniștea
Ca nu cumva sã disparã și ea
În neant și sã rãmân chiar mai singur decât sunt
Acum
Noroc cu memoria, cu care am fãcut o înțelegere
Sã-mi dea și mie, ca sã pot trãi
Mãsura amintirilor cu tine
Așa goale și lipsite de conținut
Sã le mai pot vedea cum se zvârcolesc
Mințindu-mã la infinit.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. O picãturã din sufletul tãu
  2. Dorințe nemãrturisite
  3. Am sã plec din mine
  4. Am scris invers
  5. Poate cine știe…
  6. Nerostire
  7. Dorința
  8. Disperare
  9. Hibernare
  10. Risipirea
  11. Nu te-am cunoscut niciodatã
  12. Semnul tãu
  13. Prezent prea simplu
  14. Cuvinte mai moi
  15. Te iubesc
  16. Sã mã sãruți
  17. Minunea de a fi existat
  18. Identic cu tine
  19. Mecanism matematic și misogin
  20. Revelația

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii