Adrian Furnicã

Unde ar fi trebuit sã fii

Postat la 01 Iulie, 2008 de Adrian Furnica

Sunt singur
Și liniștea îmi intrã în urechi
Acolo unde ar fi trebuit sã fii tu
Cu toate culorile și suspinele tale
Pe care le împrãștii acum prin urechile
Altora
Iar eu stau și veghez liniștea
Ca nu cumva sã disparã și ea
În neant și sã rãmân chiar mai singur decât sunt
Acum
Noroc cu memoria, cu care am fãcut o înțelegere
Sã-mi dea și mie, ca sã pot trãi
Mãsura amintirilor cu tine
Așa goale și lipsite de conținut
Sã le mai pot vedea cum se zvârcolesc
Mințindu-mã la infinit.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Într-o cutã
  2. Trupurile viselor
  3. Unduiri
  4. Dorințe nemãrturisite
  5. Oarecum perfect
  6. Pedeapsa
  7. Metamorfoza
  8. În spatele urechii
  9. Atât de departe
  10. Sfâșiere
  11. Mecanism matematic și misogin
  12. Eu-tu
  13. Într-o cutã
  14. Am sã plec din mine
  15. Peste tine
  16. Cuvinte nerostite
  17. Sentimente la întâmplare
  18. Decupaj
  19. Nu te-am cunoscut niciodatã
  20. Înãuntru fãrã de sfârșit

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii