Adrian Furnicã

Întuneric

Postat la 05 Aprilie, 2008 de Adrian Furnica

Îmi strigã sufletul
Un gând de jale
Întunecat și apãsãtor
Peste pietrele din gândul meu
Care nu lasa în jur nici o fãrâmã
De ecou

Și atunci durerea nu se mai zbate
Între pereții tari și reci
Cãzând strat peste strat
Peste strat
În inima mea prea încercatã
De zbuciumul
Delirant al iubirii pentru
Tine

Și din avalanșa de bolovani
Ce au cãzut la pãmânt
De pe versanții abrubți ai
Existenței mele
Am salvat din memorie
Surâsul tãu implacabil
Și dragostea pentru tine
Ca sã-mi împodobeascã
Viața
Pentru cã nimeni nu poate trãi
La nesfârșit în întuneric.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Palidã mângâiere
  2. Fãrã pereche
  3. N-aș fi crezut
  4. Sãrutul încrâncenat și singur
  5. Eu-tu
  6. Cum te visez?
  7. Între douã bãtãi
  8. Incertitudine
  9. Epilog
  10. Sã mã sãruți
  11. În spatele urechii
  12. De ce-mi lipsești
  13. Și ce dacã, iubito…
  14. Neant
  15. Cadavrele cuvintelor
  16. Univers infinit de plăceri
  17. Suspinul
  18. Disperare
  19. Tristețea de a te fi cunoscut
  20. Unduiri

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii