Adrian Furnicã

Licurici

Sãrutul tãu, depus asearã la
Încheietura dintre
Vis și realitate
A nãscut o secundã de luminã

Apoi încã una și încã una
Ca într-o cavalcadã de licurici
Formați din douã buze dulci
Care zboarã încet
Și depun, din când în când
Pe unde apucã
Câte o scânteie de iubire

Am prins și eu, cu greu
Unul
Și adulmecându-i mirosul
Sãrat și cald
L-am așezat dupã ureche
Dar nu vrea sã stea locului
Deloc

Acum negociez cu el eliberarea
Și i-am spus cã-i dau drumul
Cu condiția
Sã mai treacã pe la mine
Sã-mi lumineze interiorul
Și întunericul de dupã
Tine.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Palidã mângâiere
  2. Biografie
  3. Întuneric
  4. Cum te iubesc
  5. Cu fața cãtre mine
  6. Geometria iubirii
  7. Noapte liniștitã
  8. Cafea
  9. Împotriva mea
  10. Mai stai…
  11. Revelația
  12. Am plâns
  13. Cu o secundã mai târziu
  14. Zâmbet rece
  15. Univers infinit de plăceri
  16. Esti prea vie
  17. Bun comun
  18. Ochii tãi
  19. Cuvinte mai moi
  20. Indigestie

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii