Adrian Furnicã

Am sã plec din mine

Am sã plec
Din mine!

Mã pãrãsesc
Pentru cã nu mai pot
Rezista

Sã te iubesc
Atât de fãrã
Speranțã.

Și poate ce rãmâne,
Mai stãpân
Pe ce simte

Și fãcând apel
La cea mai elementarã
Logicã

O sã poatã
Sã-ți zâmbeascã
Fãrã sã simtã

Cum vine moartea
Pe la gene
Ca un somn liniștit.

Iar mintea mea
Rãmasã fãrã nici o obligație
Sã te gândeascã

Frumos și tandru
Ca pe un exponat de muzeu
Extrem de valoros

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Senzații
  2. Semnul tãu
  3. Pasiune
  4. O picãturã din sufletul tãu
  5. Singur în mine
  6. Cafea
  7. Feminin
  8. Nebun dupã tine
  9. Tristeți sublim uitate
  10. Bun comun
  11. Cautare
  12. Captivã
  13. Patã de culoare
  14. Tristețe
  15. În mine parte
  16. Buze tari
  17. Unduiri
  18. Pedeapsa
  19. Vâltoare
  20. Și ce dacã, iubito…

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii