Adrian Furnicã

Am sã plec din mine

Am sã plec
Din mine!

Mã pãrãsesc
Pentru cã nu mai pot
Rezista

Sã te iubesc
Atât de fãrã
Speranțã.

Și poate ce rãmâne,
Mai stãpân
Pe ce simte

Și fãcând apel
La cea mai elementarã
Logicã

O sã poatã
Sã-ți zâmbeascã
Fãrã sã simtã

Cum vine moartea
Pe la gene
Ca un somn liniștit.

Iar mintea mea
Rãmasã fãrã nici o obligație
Sã te gândeascã

Frumos și tandru
Ca pe un exponat de muzeu
Extrem de valoros

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cuvinte mai moi
  2. Toamna iubirii
  3. Nãpãdit
  4. Trupurile viselor
  5. Feminin
  6. Întuneric
  7. Conținut
  8. Nebun dupã tine
  9. Definitiv
  10. Fluturii
  11. Lucire clarã
  12. Incertitudine
  13. N-aș fi crezut
  14. Unde se termina iubirea
  15. Vâltoare
  16. Tristețea de a te fi cunoscut
  17. În spatele urechii
  18. Prin mine
  19. Pasiune
  20. Încã te iubesc

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii