Adrian Furnicã

Am sã plec din mine

Am sã plec
Din mine!

Mã pãrãsesc
Pentru cã nu mai pot
Rezista

Sã te iubesc
Atât de fãrã
Speranțã.

Și poate ce rãmâne,
Mai stãpân
Pe ce simte

Și fãcând apel
La cea mai elementarã
Logicã

O sã poatã
Sã-ți zâmbeascã
Fãrã sã simtã

Cum vine moartea
Pe la gene
Ca un somn liniștit.

Iar mintea mea
Rãmasã fãrã nici o obligație
Sã te gândeascã

Frumos și tandru
Ca pe un exponat de muzeu
Extrem de valoros

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Te iubesc
  2. Nebãnuita neputințã
  3. Idei
  4. Cu fața cãtre mine
  5. Iubita mea
  6. Nerostire
  7. N-aș fi crezut
  8. Sfâșiere
  9. Revelația
  10. Cheia norocului
  11. Zâmbet rece
  12. Cerc floral
  13. Lucire clarã
  14. Geometria iubirii
  15. Palidã mângâiere
  16. Vâltoare
  17. Nu te-am cunoscut niciodatã
  18. Eu-tu
  19. Licitație
  20. Am nevoie de tine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii