Adrian Furnicã

Mi-e dor

Haide, femeie, adapã-mã la sânul tãu prea plin
Sã sug cu gura plinã de nesaț
Nectar, ambrozie, cucutã și venin
Cãci doarã singurã m-ai așezat în laț

Aș vrea sã zburd în libertatea mare
Sã râd, sã plâng, sã fiu nemuritor
Și-aș renunța oricând la reîncarnare
Daca-i putea sã-mi spui mãcar ”mi-e dor”

Sãrutã-mã sã-ți simt buzele calde
Sã mi le trec pe ochi, pe gât, pe subțiori
Sã-mi mai trimit și gândurile sã se scalde
De dragoste sã-mi fie urãtori.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Labirintul
  2. Risipirea
  3. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  4. Noi
  5. Nu te-am cunoscut niciodatã
  6. Sentimente la întâmplare
  7. Te simt în mine
  8. Încã o lacrimã...
  9. În direcția ta
  10. Înãuntru fãrã de sfârșit
  11. Rãscruce
  12. Noapte liniștitã
  13. Biografie
  14. Umbrele noptii
  15. Nãpãdit
  16. Prezent prea simplu
  17. Îmbrãcatã în luminã
  18. Trupurile viselor
  19. Mecanism matematic și misogin
  20. Am sã plec din mine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii