Adrian Furnicã

Mi-e dor

Haide, femeie, adapã-mã la sânul tãu prea plin
Sã sug cu gura plinã de nesaț
Nectar, ambrozie, cucutã și venin
Cãci doarã singurã m-ai așezat în laț

Aș vrea sã zburd în libertatea mare
Sã râd, sã plâng, sã fiu nemuritor
Și-aș renunța oricând la reîncarnare
Daca-i putea sã-mi spui mãcar ”mi-e dor”

Sãrutã-mã sã-ți simt buzele calde
Sã mi le trec pe ochi, pe gât, pe subțiori
Sã-mi mai trimit și gândurile sã se scalde
De dragoste sã-mi fie urãtori.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Suspinul
  2. Sfâșiere
  3. Decupaj
  4. Rãscruce
  5. Te iubesc
  6. Altfel, de ce?
  7. Cum te iubesc
  8. Dorințe nemãrturisite
  9. Dragoste de vânzare
  10. Unde se termina iubirea
  11. Atingeri ireale
  12. Fãrã pereche
  13. Te iubesc
  14. Bun comun
  15. Captivã
  16. În aceeași direcție
  17. Hibernare
  18. Unduiri
  19. Revelația
  20. Lupta

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii