Adrian Furnicã

Mi-e dor

Haide, femeie, adapã-mã la sânul tãu prea plin
Sã sug cu gura plinã de nesaț
Nectar, ambrozie, cucutã și venin
Cãci doarã singurã m-ai așezat în laț

Aș vrea sã zburd în libertatea mare
Sã râd, sã plâng, sã fiu nemuritor
Și-aș renunța oricând la reîncarnare
Daca-i putea sã-mi spui mãcar ”mi-e dor”

Sãrutã-mã sã-ți simt buzele calde
Sã mi le trec pe ochi, pe gât, pe subțiori
Sã-mi mai trimit și gândurile sã se scalde
De dragoste sã-mi fie urãtori.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  2. Revelația
  3. Lucire clarã
  4. Încã te iubesc
  5. Umbrele noptii
  6. Adio, realitate
  7. Biografie
  8. Unde ar fi trebuit sã fii
  9. Te iubesc
  10. Cu tine
  11. Nãpãdit
  12. Rãscruce
  13. Identic cu tine
  14. Sãrutul încrâncenat și singur
  15. Definitiv
  16. Conținut
  17. Captivã
  18. De ce-mi lipsești
  19. Acolo unde se termina iubirea
  20. Patã de culoare

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii