Adrian Furnicã

Guvernul in audienta la Roger Waters

Am incercat sa suprapun vibratia din interior peste cea de pe scena. Cind am ascultat prima oara aveam 15 ani ( 1979) si tot albumul mi-a intrat din cap in vene, s-a imprastiat in tot corpul si a devenit parte din mine. Cind il vad prin rafturi de magazine, acum dupa atitia ani, inevitabil intind mina sa mi-l cumpar, uitind ca il am acasa in toate formatele posibile. Intr-o era in care accesul la informatie era strict controlat iar ascultarea muzicii rock era o blasfemie emanata din documentele de partid, sa ai, sa posezi , sa-l pui la petreceri, sa-l dai tare in casa ca sa se auda in cartier si sa-l poti comenta, te transforma direct intr-un semizeu al cunoasterii si al elitelor. Imprimat la nesfirsit pe casete traficate mai mult decit kilogramul de carne, ascultat pe baterii cind se intrerupea lumina in serile de iarna, idolatrizat pina la nivel de secta religioasa, invatat pe de rost si pus sub perna, albumul asta a devenit pentru citeva generatii de pionieri, utecisti si membri de partid, pasaportul catre democratie, visare si dorinta. Am ascultat muzica, am scris de mina versurile, le-am invatat pe de rost, mi-am desenat de mina afisul si coperta, l-am introdus in mine plenar, defintiv, implacabil timp de 34 de ani si inca o mai fac. De aia m-am dus la concert, ca sa suprapun vibratia interioara, visul, peste o imagine pe care am absorbit-o si am asezat-o in mine cu grija, am creat un tot unitar pe care l-am depus in memeorie.
In jurul meu o multime de oameni de toate virstele. Cei de virsta mea venisera sa-si traiasca visul, altii sa vada show-ul. Concluzii ?
-Spectacol de exceptie, sunet impecabil de data asta, lumini, efecte pirotehnice bune, proiectii fabuloase deci din punct de vedere tehnic, impecabil
- Organizarea a fost perfecta, s-a intrat usor, s-a iesit repede, s-a vazut foarte bine de pe deal.
- N-a plouat desi la prinz, la radio, se anunta vijelie, tunete si grindina. Multmim lui Dumnezeu pentru conditii si lui Laura Coroianu & Guido pentru ocazia de a vedea spectacolul.
- Publicul a fost format, jumatate din cei veniti ca si mine pentru muzica si spectacol, jumatate din indivizi dubiosi, tributari definitiv telefoanelor mobile cu inteligenta vadit peste a posesorilor, care s-au dedicat in totalitate filmarii evenimentului. Asta inseamna cel putin 50 % nesimtiti care au stat ca niste idioti cu miinile deaspra capului , ignorind eventuala dorinta a celui din spate de a vedea scena altfel decit printre miinile lor.
- O alta parte a publicului a inceput sa plece un pic mai devreme, pesemne ca sa prinda loc pe scaun la metrou, neglijind faptul ca un asemenea album este o opera de sine statatoare, cu un mesaj puternic si cu un final care sa incununeze o concluzie. Sa nu vezi finalul acestui spectacol este un coitus interruptus mental care ii aseaza pe indivizii aia in categoria celor care s-au prezentat la bacalureat intelegind din mesajul discului doar < we don’t need no education >
- Vocea lui Roger Waters incercind sa vorbeasca romaneste a sunat extrem de asemanator cu a lui Ceausecu la final de cariera. A fost un moment ca o antiteza, o punte peste ani in fata monumentului muncii inutile, Casa Poporului. Libertate de gindire si democratie sunind ca Tezele din aprilie ale PCR. Frumos.
- La balcoanele si ferestrele Casei Poporului, o multime de oameni furau emblematic concertul, beneficind de pozitia dominanata a slujbei. Poate ca nu erau decit femeile de serviciu si personalul tehnic-administrativ dar tot m-am enervat cind politia a oprit oamenii care plecau de acolo, defluind pe trotuare, ca sa iasa din curtea Parlamentului coloane de masini care duceau pe cei care statusera peste program ca sa vada gratis spectacolul.
- Desi au fost rugati la inceputul show-ului sa nu foloseasca blitzurile cind fac poze, s-a demonstrat inca odata, ca multi dintre compatrioti, ori nu stiu englezeste ori sint cumplit de nesimtiti.
- Guvernul si-a prezentat programul de guvernare intr-o audienta obtinuta la Roger Waters, care dupa ce a analizat totul, a tras concluzia dupa versul . Raspunsul a fost scris in romaneste pe zid – La dracu’, nu….
- La final a fost intuneric, concertul terminindu-se pe la ora 23. O multime de bipezi care venisera acolo ca sa fie vazuti au fost profund nemultumiti ca n-au putu fi bagati in seama plimbind berea prin multime. In plus, paharele au fost de plastic, ceea ce le-a produs o idiosincrazie pentru astfel de manifestari. Pe viitor poate nu mai vin preferind Centrul Vechi, concertelor.

Deci : super concert, mai vreau ! In rest, ce imi dau eu cu parerea despre semenii mei ? Au platit bilet, fac ce vor ei pe banii lor….Hm…Asa o fi oare ????

P.S. 1

Oare din cei care vor merge la Festivalul Enescu, citi stiu ca Ceaikovsky nu joaca la Zenit Sankt Petersburg ?

P.S. 2

Poate puneti mina mai baieti si fete si ascultati toata discografia Pink Floyd cap coada ca poate asa intelegeti de ce rock-ul face parte din cultura generala….


Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Dati-mi inapoi Drumul Taberei
  2. SIDA nu se vindeca cu Shakespeare, dobitocule....!!!
  3. Drumul Taberei port la Marea Neagra !!
  4. La dracu cu Pasarea Phoenix
  5. Nero de Bucuresti
  6. Gind pentru un fost prieten
  7. Eu cind iubesc, iubesc
  8. Gemenii Toxici vor să guverneze!
  9. Aripa Isterica din PNL trebuie sa-si schimbe discursul
  10. Boureanu are, în sfârşit, dreptate
  11. Cãsãtorie din dragoste sau din interes?
  12. Antonescu Robespierre
  13. Hipsterul de Bucuresti
  14. Sa furam, sa furam, sa furam
  15. Cum să devii chior in ţara orbilor
  16. The Wall...sa darimam odata Zidul asta !!!
  17. Rock-ul ca religie
  18. Nea Gogu de la scularie
  19. Nu e Guvernul vinovat de criza mondialã
  20. Reparatia post mortem foloseste la ceva ?

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii