Sala era in lacrimi. Linga mine, o fata tinara si frumoasa plinge mocnit, ca un foc inabusit dar care la cea mai mica gura de oxigen ar fi izbucnit cit se poate de viu si necrutator. Un plins de durere, adinc, venit dintr-un cotlon de suflet numai bun de ascuns o iubire neimpartasita. Unii barbati isi ascundeau ochii rosii sub o ploaie de clipiri, dese acompaniindu-si lacrimile aproape nascute batindu-si palmele una de alta cu naduf. Si totusi nu era decit interiorul unei sali de teatru din Bucurestiul zilelor trecute.
E aprilie 2013.
Cind a disparut cortina, pe scena a ramas un schelet. Sau mai bine zis iluzia unuia. Ce ciudat…Un gol negru, niste plastice transparente, in colt o barca. Procesul de descompunere a luat-o apoi invers, derulat catre un tot unitar, complex si mat ...

««  Citeste mai mult  »»

Alte articole:

1. Apararea inexistentei ? Cine sintem de fapt ?
2. Striptease-ul dauneaza grav carierei
3. Un ceaun la fiert numit Romania
4. Pedeapsa
5. Iertarea...
6. Oana Zavoranu se simte cintareata
7. Cu fața cãtre mine
8. Azi e o zi istorica
9. Gindul unu
10. Helmis, intre The Dark side of the Moon si Wish you Were here...
11. Gind constant
12. Adrian Nastase se gindeste la suspendarea lui Basescu
13. Oarecum perfect
14. Ia mai da-i Dracului pe toti !!
15. Mai ramine sa ardem vrajitoare la Universitate
16. O "casuta" cu 6 camere
17. Sa arda hotelurile !!
18. Cite soacre suporti ?
19. Despre claponii fricosi cu trompeta
20. Lacrimile imi uda barba