Citesc in ziarul Gandul campania dusa pentru limba romana si trebuie sa recunosc ca un ochi imi ride iar celalalt imi plinge. Daca am fi fost ca la fizica, rezultanta ar fi trebuit sa fie nula. Dar nu este pentru ca in final nu pot ramine inert, gol, nemiscat, pierdut in limba mea in care m-am refugiat, aparat de cuvintele frumoase care ma leaga de fapt de poporul asta. De ce oare ? Povestea e lunga, are cam 49 de ani, 50 in inauarie. La inceput era cuvintul si cuvintul era la Dumnezeu si Dumnezeu era cuvintul si primul cuvint care m-a legat pe vecie de limba mea a fost mama. O rostire curata ca infinitul, dulce ca albastrul cerului sub care mama mi-a dat sa sug laptele datator de viata, doua silabe cu ajutorul carora Dumnezeu m-a facut sa fiu roman. Nu mi-am ales unde sa ma nasc dar da ...

««  Citeste mai mult  »»

Alte articole:

1. Palidã mângâiere
2. Gind pasiv
3. Mă numesc Eva, am 4 ani şi sunt bolnavă de leucemie. VREAU SĂ TRĂIESC
4. Idei
5. Nu aveti un foc ?
6. 5G-ul si vaccinul
7. Dinamo la Waterloo
8. Sa ne sacrificam copii
9. O poveste POLITISTA, plina de mister !!!
10. The Wall...sa darimam odata Zidul asta !!!
11. Fãrã pereche
12. Botezatu are carte ?
13. Bendeac e atit de urit incit am schimbat 5 televizoare pina acum
14. Altfel, de ce?
15. Abonament la bordel
16. Asasinul cu referendum
17. Vitrina sufletului tãu
18. Cit de greu e sa o ai mica ?
19. Calugarul Ponta de la schitul PSD
20. Revelația