Adrian Furnicã

Arhiva - 17 Octombrie 2005

Cu fața cãtre mine

Treceam pe lângã ușa sufletului tãu
Și am simțit nevoia sã intru în vreun fel.

Am bãtut mai întâi încet, încercând
Sã nu trezesc vecinii, care parcã dormitau
Și ei
Și nici Cerberul de la intrare, care cu
Capul în piept, moțãia cu gândul, pesemne
Cã nu prea avea ce pãzi.

Dar nu mi-a rãspuns nimeni.


Alte articole:

  1. Încã te iubesc
  2. Abonament la bordel
  3. Finantarea TVR
  4. Stiti cit de tare ma enerveaza ???
  5. Un ceaun la fiert numit Romania
  6. Viitorul nu suna bine deloc
  7. Morti cu reclame
  8. Grava problema a opozitiei
  9. Patã de culoare
  10. Daca ar fi mute ?
  11. Vise
  12. Anti hypermarket-uri
  13. Tristeți sublim uitate
  14. Sindicatul , mon amour!
  15. Pasiune
  16. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  17. 35 de ani dupa
  18. Apararea inexistentei ? Cine sintem de fapt ?
  19. Trump, Trump, uber alles !!!
  20. Unde se termina iubirea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii