Adrian Furnicã

Arhiva - 1 Noiembrie 1999

Un pitic

Piticul stranuta inca odata si in linistea bisericii zgomotul se zbatu vreme indelungata intre peretii reci si goi .Apuca tija lunga cu capacel la capat si tirindu-si ghetele enorme incepu sa insaileze pas dupa pas spre altar.Ajuns in fata batu trei cruci mari cu ochii tinta la catapeteasma aurita ce abia se zarea ,slab luminata de pilpiirea citorva luminari in agonie.Ridica incet tija si cu miscari sovaielnice astupa flacarile care oricum ar fi murit citeva clipe mai tirziu.Cu un ofatat greu rezema ustensila de perete,in spatele unei strane si scotind din buzunar o festila mica si inegrita de fum scapara un chibrit si aprinse fitilul .Erau cele mai grele momente din viata lui ,momente de groaza si nesiguranta care se scurgeau parca mai incet decit niciodata in intuneric,intre clipa ...


Alte articole:

  1. Eu-tu
  2. Sa arda hotelurile !!
  3. Încã o lacrimã...
  4. Trupurile viselor
  5. Sebastian Ghita mi-a devenit si mai simpatic
  6. Tristeți sublim uitate
  7. La multi ani !!!
  8. Cum să devii chior in ţara orbilor
  9. Lui Dumnezeu ii place TVA-ul ?
  10. Cine pe cine a otravit ?
  11. Antonia si gaura neagra a inteligentei
  12. Exista o multime de cucoane cu probleme
  13. De ce voi merge sa votez ?
  14. Nu e Guvernul vinovat de criza mondialã
  15. Pinochio de România
  16. Sa moara bancherii de oftica
  17. Visind la parastase
  18. Rotunjimile iubirii
  19. Monica Tatoiu refuzata si de canibali...
  20. Nu avem decit de pierdut

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii