Adrian Furnicã

Nevoia de revolta

Oamenii protesteaza. Fiecare cu motivul lui. Saracie, neconstitutionalitate, alegeri, salarii, pensii, Arafat, legea sanatatii, guvern, anticipate, taxa auto. Toate aceste motive erau folosite si inainte in discutiile particulare. Le-am dezbatut cu prietenii, cu vecinii, cu oamenii pe strada sau in tramvai, la circa financiara cind dupa doua ore de asteptat la coada, functionara a inchis ghiseul pentru o jumatae de ora ca sa-si numera banii. Eu as fi iesit de mult in strada pentru dezmatul pe bani publici, amenajarea de parcuri cu panselute, costurile aberante ale Stadionului National, patinoare, asfaltari, baietii destepti din energie, licitatii trucate si multe altele mai putin vizibile dar mai consistente, zic eu. Si ca in orice pulberarie in care nu se respecta protectia muncii, era nevoie de o scinteie. Inevitabilul s-a produs si amnarul a fost scaparat cu insistenta de Traian Basescu, un presedinte jucator cu focul, care parca prea sigur de el a mai incercat odata sa testeze rezistenta poporului care l-a votat si pe care l-a tot zgindarit in acesti ultimi 7 ani de cind domiciliaza la Cotroceni. Pe buna dreptate si in conformitate cu toate regulile democratiei, sistemul ajuns intr-o stare instabila de echilibru si-a pierdut pe drum letargia si a actionat. Protesteaza si bine face. Isi striga cu putere revendicarile, se face auzit, este bagat in seama in sfirsit si incepe sa conteze.
Acesta este jocul democratic, agora se umple de voci, strigatele se inalta catre conducere si pina la urma sint luate in seama. Puterea trebuie sa mute acum. Sa fac ceva care sa aplaneze, daca mai poate, conflictul si bineinteles sa continue sa-l tina pe Traian Basescu departe de lumina reflectoarelor si de microfoane. Asta daca se doreste ca trataivele cu masele sa duca la un deznodamint cit de cit logic si care sa contina si o satisfactie cit de mica pentru oameni. Nu stiu cum se va termina toata povestea asta. Poporul roman s-a dovedit imprevizibil. Sper sa nu apara "minerii" care sa planteze flori.
Bineinteles ca toata poveste asta are si partea ei urita. Multimea de idioti care dau foc la masini si chioscuri de ziare, rup gardurile, se bat cu jandarmii si fac tot ce este posibil cu nebunia lor ca sa discrediteze mesajul legitim al strazii. Prin toate tarile pe unde au mai fost manifestatii acesti pitecantropi urbani asezoneaza miscarile de protest facind deliciul televiziunilor avide de morbid si violenta si punind pe prima pagina a ziarelor de stiri imagini rupte din context care sa ilustreze fals adevarul. Dar pe nicaieri nu am vazut politicieni mai gretosi decit ai nostri. Un Ion Iliescu cu limba de lemn atirnindu-i pe caldarim, infierind actuala conducere de parca el ar fost un model de conducator si nu cel care a avut grija ca jaful tarii sa se implineasca plenar si temeinic. Nesimtirea acestui om nu se pote compara decit poate cu a lui Adrian Paunescu sau al lui Vadim Tudor si numai o nemasurata doza de nefiresc si grotesc il mai tin inca in prim planul vietii politice. A aparut si slinosul Ludovic Orban care infipt ca un termometru veterinar in fundul unui cal de rasa a vrut sa ia temperatura maselor pentru a trece in CV si participarea inoportuna la manifestari. Irinel infasurat imberb in haine de firma a fost si el pe acolo ca sa amusineze eventualele textile de dat jos. Oamenii sint mai destepti decit cred libidinosii astia si i-au scos afara pentru ca nu ei sint exponentii cererilor lor. Si pentru ca trenul vietii politice trece si prin gara lui, Antonescu Crin isi face vint de pe peron si plin de elan revolutionar incearca sa se suie si el cu goarna de git. Vrea miting !! Vrea sa fure sensul si mesajul si sa umple barca partidului condus cu mina flasca de dinsul cu onorabilitatea demersului populatiei. Sa-si puna stea in frunte, coronita, emblema. Cheama la revolta, vrea cu orice chip sa ajunga presedinte. Si pentru ca nu are curaj sa ia in piept realitatea care spune ca nu pentru el au iesit oamenii in strada, isi fabrica propria manifestatie joi. Mai prudent, Ponta Victor asteapta pentru ca il lasa pe Mazare Che Guevara din Constanta sa se maimutareasca la televizor in haine kaki si promitind ca vine la Bucuresti cu "oamenii". Si astfel toata stralucirea morala a poporului risca sa se aseze pe fruntea mohorite a filozofiei de partid, a ciolanarilor, a hotilor de revolutii. Dar cea mai urita concluzie pe care am tras-o este ca oamenii isi doresc atit de mult schimbarea incit nu mai vad adevarata fata si subtirimea opozitiei. Tot ce imi doresc este ca apetitul pentru revolta odata deschis sa se pastreze treaz si pentru guvernarea urmatoare pentru ca sigur vom avea nevoie.

      Comentarii (3):

Tu nu ai manifesta, pentru ca timp de 20 de ani ai beneficat de aceste minirevolutii, altfel si acum erai un neconoscut de la Microlectronica, traind dintr-o spaga mica din componente...

Foarte bun articol, o raritate in media romaneasca de azi. Romanul de azi este sau deriveaza din omul de tip nou creiat de comunisti ca sa fie dadacit pana la adinci batrineti de un presedinte si de un guvern. Pentru acesti oameni Corea de Nord este solutia optima. Insa acolo nu vor putea protesta sau cere de mancare, in schimb vor munci sa produca calitate \'\'fuseraie\'\'.

Legendele Carpatilor Cand Zeus-Basescu, cel mai puternic dintre zei, a simtit invidie fata de viata perfecta a muritorilor de rand, luand-o drept jignire si amenintare, a decis sa se razbune. I-a comandat lui Hefaistos-Boc o cutie in care zeii de la guvernare au pus toate relele: ura, cruzimea, lacomia, vanitatea, durerea, aroganta, inselaciunea, suferinta, moartea. Un zeu ceva mai intelept (si inca neidentificat) a depus si speranta, ascunsa bine pe fundul cutiei. Cu ochii inotand in lacrimi de bunatate a oferit Zeus-Basescu acest dar poporului sau, mizand pe curiozitatea si naivitatea acestuia, pentru a-si duce la indeplinire planul diabolic, perfect conceput. Desigur, poporul naiv si indragostit a deschis cutia sa se bucure de comorile tainuite in ea si nu mica i-a fost mirarea cand au scapat si s-au raspandit pe pamant toate relele pe care nu si le-ar fi imaginat trimise de un zeu asa maret. A ramas doar speranta, de care acum se agata fiecare pamantean care striga catre taramul indepartat de unde ne vegheaza zeii, aflati deasupra tuturor acestor chinuri. O, sancta simplicitas!

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Am 49 de ani...
  2. SIDA nu se vindeca cu Shakespeare, dobitocule....!!!
  3. Guvernarea nu e concurs de frumuseţe
  4. Ceausescu pfuu, pfuu, pfuu !!!
  5. Sa sune mobilizarea, sa ne dea cite o pusca la fiecare !!!
  6. Al di Meola. Restul e tacere sau zgomot
  7. Turism printre chistoace
  8. Nu mai exista prietenie ?
  9. Nu pot sa-l sufar pe Marx
  10. Masina germana merge si apa daca vrea ea !!!
  11. Aripa Isterica din PNL trebuie sa-si schimbe discursul
  12. Maşina şi viaţa sexuală
  13. Cu capul in pamint
  14. Citi prieteni aveti de fapt ?
  15. Lui Dumnezeu ii place TVA-ul ?
  16. Mă numesc Eva, am 4 ani şi sunt bolnavă de leucemie. VREAU SĂ TRĂIESC
  17. O Românie, două sisteme
  18. Gemenii Toxici vor să guverneze!
  19. Drumul Taberei port la Marea Neagra !!
  20. Sa furam, sa furam, sa furam

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii