Adrian Furnicã

Arhiva Poezie - 1 Octombrie 2007

Îmbrãcatã în luminã

Oare cât de rãu este sã fii razã
De soare?
Și oare unde-i mai bine sã cazi pe
Pãmânt ?
În mare, pe crestele munților, în deșert
Sau pe sânii tãi când stai tolãnitã
Pe jos, îmbrãcatã în luminã?

Buza ta de sus

Fulgi de zãpadã
Mângâie cerul și se așeazã
Ușor

Captivã

Asearã marea mi-a intrat în ochi
Ștergând cu valul moale delicat
Numele tãu scris pe nisipul retinei
Care-a început sã-mi curgã pe obraji
Închis în lacrimile nãscute inocent

Oarecum perfect

Sunt convins cã te simți bine
Dupã ce, ieri, ai dãrâmat de pe socluri
Toți îngerii din grãdina iubirii

Mã uit din depãrtare și
Pe capetele hâde ale coloanelor,
Printre cioburi și sfãrâmãturi
Se mai vede urma tãlpilor pe care
Se sprijineau slujitorii dragostei
Iar în aerul de deasupra
Ca o umbrã, plutește urma aripilor


Alte articole:

  1. O mânã de sentimente
  2. Într-o cutã
  3. Am nevoie de tine
  4. Și ce dacã, iubito…
  5. Mai în interior
  6. Tãcere
  7. Am scris invers
  8. Limbaj
  9. Te simt în mine
  10. Cheia norocului
  11. Cum te iubesc
  12. Fãrã pereche
  13. Revelația
  14. Identic cu tine
  15. O picãturã din sufletul tãu
  16. De ce-mi lipsești
  17. Umed și cald
  18. Nebãnuita neputințã
  19. Bun comun
  20. Cautare

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii