Adrian Furnicã

Arhiva Poezie - August 2005

Semnul tãu

Îmi vine sã plâng
Și-mi vine sã-mi iau adio de la speranțã
Aș vrea sã aprind lumânãri
Pentru iubirile moarte înainte de a se naște
Astfel sã pot lumina încet și fãrã spor

Trupurile viselor

M-am întrebat, într-o zi, ce sã fac
Cu trupurile viselor moarte
De foame din lipsã de hranã
Pentru cã, dintr-o datã,
N-am mai știut ce sã le mai dau
Sã mãnânce
Mã gândesc cã doar prezența ta


Alte articole:

  1. Licurici
  2. Minunea de a fi existat
  3. Geometria iubirii
  4. Senzații
  5. Într-o cutã
  6. Îmbrãcatã în luminã
  7. Somnul tãu
  8. Adio, realitate
  9. În urma mea
  10. Te simt în mine
  11. Nud îmbãtãtor
  12. Fãrã pereche
  13. Conținut
  14. Mai… de tot
  15. Cadavrele cuvintelor
  16. Cum te visez?
  17. Tu și restul lumii
  18. Idei
  19. Poate cine știe…
  20. Mecanism matematic și misogin

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii