Adrian Furnicã

Arhiva Poezie - Martie 2007

Mi-e dor

Haide, femeie, adapã-mã la sânul tãu prea plin
Sã sug cu gura plinã de nesaț
Nectar, ambrozie, cucutã și venin
Cãci doarã singurã m-ai așezat în laț

Definitiv

Ce bine-mi pare cã te vãd opacã
Pierdutã-n sunete perverse
Cu șoapte obligate iar sã tacã
Și lacrimile oprite sã se verse

Doream sã te primesc în inima icoanã
Și sã te siluiesc cu gând murdar
Iar în cearșeafuri sã te simt matroanã

Am plâns

Am închis ochii și am strigat
Numele tãu
Încercând sã-mi imaginez cum ar fi
Sã mã iubești
Mãcar un pic
Acum în ceasul al doisprezecelea

Am strâns pumnii încercând sã te prind
În cãușul palmelor

Acest sentiment

Te iubesc și-mi folosește
Acest sentiment așa de mult
Încât
Cred cã-mi voi face datoria


Alte articole:

  1. Rotunjimile iubirii
  2. Aproape
  3. Univers infinit de plăceri
  4. O picãturã din sufletul tãu
  5. Te iubesc
  6. Sfâșiere
  7. Umed și cald
  8. Ruga
  9. Labirintul
  10. Noi
  11. Din cauza ta
  12. Întuneric
  13. Cautare
  14. Unduiri
  15. Rãscruce
  16. Alb
  17. ????
  18. Îmbrãcatã în luminã
  19. Mai… de tot
  20. Bun comun

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii