Adrian Furnicã

Arhiva Poezie - Martie 2007

Mi-e dor

Haide, femeie, adapã-mã la sânul tãu prea plin
Sã sug cu gura plinã de nesaț
Nectar, ambrozie, cucutã și venin
Cãci doarã singurã m-ai așezat în laț

Definitiv

Ce bine-mi pare cã te vãd opacã
Pierdutã-n sunete perverse
Cu șoapte obligate iar sã tacã
Și lacrimile oprite sã se verse

Doream sã te primesc în inima icoanã
Și sã te siluiesc cu gând murdar
Iar în cearșeafuri sã te simt matroanã

Am plâns

Am închis ochii și am strigat
Numele tãu
Încercând sã-mi imaginez cum ar fi
Sã mã iubești
Mãcar un pic
Acum în ceasul al doisprezecelea

Am strâns pumnii încercând sã te prind
În cãușul palmelor

Acest sentiment

Te iubesc și-mi folosește
Acest sentiment așa de mult
Încât
Cred cã-mi voi face datoria


Alte articole:

  1. Întuneric
  2. Unde se termina iubirea
  3. O picãturã din sufletul tãu
  4. Îmbrãcatã în luminã
  5. Rãscruce
  6. Împotriva mea
  7. Nerostire
  8. Cu tine
  9. Limbaj
  10. Aproape
  11. Pasiune
  12. Lupta
  13. Decupaj
  14. Sfâșiere
  15. Biografie
  16. Ma uit in largul marii caprui
  17. Revelația
  18. Licurici
  19. În urma mea
  20. Conținut

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii