Adrian Furnicã

Arhiva Poezie - Decembrie 2007

Cadavrele cuvintelor

De jur împrejur, cât vezi cu ochii minții
Oamenii ronțãie cuvinte goale
Pe care le scuipã pe jos fãrã odihnã
Fãcându-le sã agonizeze, mușcate și supte
De conținut
Rugându-se de noi sã le ucidem cu sânge rece

Rãscruce

Sã mai urcãm un gând
Iubito,
Cãtre rãscrucea de unde
Vom putea privi
În noi înșine,
Acolo sus, de unde
Se vede în depãrtare
O umbrã de îndoialã

Între douã bãtãi

Între douã bãtãi
Noaptea trecutã te-am vãzut printre visele mele
Cum le-ai aranjat, selectat și împãrțit dupã nevoi.
Apoi, cu grijã, le-ai luat cu tine
Și le-ai ascuns undeva departe de capul meu,

Cuvinte mai moi

Hai sã ne adunãm de pe jos cuvintele
Care s-au lovit între ele
În timp ce zburau, bezmetice, înspre noi.

Feminin

Sã fie oare o întâmplare cã toate aceste
Cuvinte sunt de gen feminin?
Tristețea
Melancolia


Alte articole:

  1. Poate cine știe…
  2. Vise
  3. Simțuri
  4. Nebãnuita neputințã
  5. Unde se termina iubirea
  6. Din cauza ta
  7. Somnul tãu
  8. Jocul
  9. În mine parte
  10. Am nevoie de tine
  11. Lupta
  12. Labirintul
  13. Cuvinte nerostite
  14. Un fel de fericire
  15. În aceeași direcție
  16. Incertitudine
  17. Vâltoare
  18. Revelația
  19. Ma uit in largul marii caprui
  20. Mecanism matematic și misogin

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii