Adrian Furnicã

Arhiva Poezie - Februarie 2011

Ma uit in largul marii caprui




Ma uit in largul marii caprui
Nascuta din ochii tai
De femeie infinita
Si ridicat pe virfurile picioarelor
Tremurinde de emotie
Incerc sa deslusesc in departare
Umbra gindurilor tale

Am scris invers




Cu foc
Mi-am scris pe piept
Cu urme de gind
Numele tau
Invers
Pentru ca privindu-ma in oglinda
Sa te citesc
Pe de-antregul
Si sa te vad cum existi

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot

Esti prea vie




Esti prea vie
Si neastimparata
Pentru a ramine afara din mine
Imaginea ta ascunde toate mastile
Pe care ti le pui citeodata
Si te vad
Stralucitoare dupa fiecare nor
Chiar daca te ascunzi
Impotrivindu-te
Zimbetului meu

Cum te visez?




Cum te visez?
Asta e cel mai simplu de adus
Aminte
Si cel mai greu de spus
In cuvinte
E cel mai dulce si curat
Supliciu
Si cel mai greu de facut la
Serviciu

Iubita mea




Iubita mea
Esti o intimplare care apare
Odata
La o mie de ani
Ba chiar mai rar
Te vad peste tot
In reclame pe strada
Sarutind vazduhul
Tu esti mireasa anului
Cea sexy
Si cea mai frumoasa prezentatoare

Am nevoie de tine

Am nevoie de tine
Iubita mea
Cu sarutul mirosind a mere
Coapte
Si zimbetul desenind
Cind flori de gheata
Cind cirese la urechi

Am nevoie de tine




Alte articole:

  1. Licurici
  2. Vise
  3. Peste tine
  4. Umed și cald
  5. Aproape
  6. Mirare
  7. Înãuntru fãrã de sfârșit
  8. Univers infinit de plăceri
  9. Captivã
  10. Te iubesc
  11. Fluturii
  12. Tãcere
  13. Hibernare
  14. Trupurile viselor
  15. Minunea de a fi existat
  16. Poate cine știe…
  17. N-aș fi crezut
  18. Mã doare
  19. Ochii tãi
  20. Incertitudine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii