Adrian Furnicã

Arhiva Poezie - Octombrie 2007

Pedeapsa

De la un timp încoace
Simțind cum dragostea mea pentru
Tine
Crește
Am strâns funia cu care o țineam legatã

Mai stai…

Întuneric, crivãț, cenușã
Zgomot de oase ciocnite între ele
Ploaie, cerul negru încãrcat de nori
Blesteme șuierate printre dinți
Lacrimi uscate de vântul de miazãnoapte
Suspine de durere și strigãte
Mânioase
Tresãriri de surprize
Neplãcute
Funigei, praf, rãmãșițe

Sãrutul încrâncenat și singur

Aș vrea sã fug de mine
De spaimele mele și de
Gândul cã te iubesc

Mã doare

Nu mã întreba ce e cu mine
Nu are rost sã te încarci cu iubirea
Mea
Imposibilã

Abandoneazã-mã încet

Îmbrãcatã în luminã

Oare cât de rãu este sã fii razã
De soare?
Și oare unde-i mai bine sã cazi pe
Pãmânt ?
În mare, pe crestele munților, în deșert
Sau pe sânii tãi când stai tolãnitã
Pe jos, îmbrãcatã în luminã?

Buza ta de sus

Fulgi de zãpadã
Mângâie cerul și se așeazã
Ușor

Captivã

Asearã marea mi-a intrat în ochi
Ștergând cu valul moale delicat
Numele tãu scris pe nisipul retinei
Care-a început sã-mi curgã pe obraji
Închis în lacrimile nãscute inocent

Oarecum perfect

Sunt convins cã te simți bine
Dupã ce, ieri, ai dãrâmat de pe socluri
Toți îngerii din grãdina iubirii

Mã uit din depãrtare și
Pe capetele hâde ale coloanelor,
Printre cioburi și sfãrâmãturi
Se mai vede urma tãlpilor pe care
Se sprijineau slujitorii dragostei
Iar în aerul de deasupra
Ca o umbrã, plutește urma aripilor


Alte articole:

  1. Noapte liniștitã
  2. În aceeași direcție
  3. În direcția ta
  4. Aproape
  5. Lucire clarã
  6. Atingeri ireale
  7. Nud îmbãtãtor
  8. Toamna iubirii
  9. Prezent prea simplu
  10. Cuvinte mai moi
  11. Tristeți sublim uitate
  12. Cheia norocului
  13. Buze tari
  14. Și ce dacã, iubito…
  15. Mai… de tot
  16. Decupaj
  17. Unduiri
  18. Cu tine
  19. Lupta
  20. Vorbe

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii