Adrian Furnicã

Arhiva Poezie - 3 Ianuarie 2008

Minunea de a fi existat

Îmi zboarã printre gânduri
Fulgi de zãpadã
Care se așeazã apoi peste
Tot și toate
Îmbrãcând în alb și cele mai negre
Amintiri
Astfel încât, de departe, totul sã parã
Atât de frumos și de pur

Clipa în care m-ai sãrutat

Tu și restul lumii

Din când în când mã invit la
O cafea, așa, ca sã mai stau de vorbã
Cu mine însumi.

Mai flecãrim, mai tãiem
Firul în patru
Îi facem nod și-l tãiem din nou
Apoi împarțim infinitul în douã:
Tu
Și restul lumii.


Alte articole:

  1. Lupta
  2. Vise
  3. Am plâns
  4. Încã o lacrimã...
  5. Indigestie
  6. Singur în mine
  7. Într-o cutã
  8. Tristețea de a te fi cunoscut
  9. Grãdina cuvintelor
  10. Când vei pleca
  11. Mecanism matematic și misogin
  12. Feminin
  13. Limbaj
  14. Pasiune
  15. O singurã ființã
  16. Și ce dacã, iubito…
  17. Ai sã mã iubești?
  18. Rãscruce
  19. Epilog
  20. Cadavrele cuvintelor

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii