Sala era in lacrimi. Linga mine, o fata tinara si frumoasa plinge mocnit, ca un foc inabusit dar care la cea mai mica gura de oxigen ar fi izbucnit cit se poate de viu si necrutator. Un plins de durere, adinc, venit dintr-un cotlon de suflet numai bun de ascuns o iubire neimpartasita. Unii barbati isi ascundeau ochii rosii sub o ploaie de clipiri, dese acompaniindu-si lacrimile aproape nascute batindu-si palmele una de alta cu naduf. Si totusi nu era decit interiorul unei sali de teatru din Bucurestiul zilelor trecute.
E aprilie 2013.
Cind a disparut cortina, pe scena a ramas un schelet. Sau mai bine zis iluzia unuia. Ce ciudat…Un gol negru, niste plastice transparente, in colt o barca. Procesul de descompunere a luat-o apoi invers, derulat catre un tot unitar, complex si mat ...

««  Citeste mai mult  »»

Alte articole:

1. Cu mine cum ramine ?
2. Doamnelor şi domnilor doctori, respect…
3. Antonescu Robespierre
4. 5G-ul si Vaccinul part II
5. Maşina şi viaţa sexuală
6. Manifest pentru constiinte adormite...
7. Sindicatul , mon amour!
8. Nevoia de revolta
9. La dracu cu Pasarea Phoenix
10. Taxe contra demisie
11. Cu capul in pamint
12. Morcovul Ipotetic
13. De ce voi merge sa votez ?
14. Al di Meola. Restul e tacere sau zgomot
15. Tinutul Secuiesc e in Romania
16. Am hotarit sa ma retrag
17. Gheorghe Udrişte, vărul lui Jules Verne
18. Protestăm şi fugim la bere
19. Vuvuzele "Made in Romania"
20. Rock...