Adrian Furnicã

Grãdina cuvintelor

Am pândit câteva clipe
Grãdina cuvintelor
Iar când Argus a adormit îmbãtat
De parfumul gândurilor mele
Am scos din teacã limba mea
Cea ascuțitã
Și-am început sã secer în dreapta și-n stânga
Fãrã discernãmânt
Dar oboseala m-a cuprins repede
Și-a trebuit sã mã opresc
M-am întins pe jos, printre tãieturi
Și cãutând cu mâinile printre cadavre
Am gãsit cuvântul
Destin
Tãiat în douã
Pe care ți-l trimit sã-l oblojești
Totuși
Cu toatã dragostea
Pentru cã din pacate e al
Meu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Noi
  2. Tristețe
  3. Univers infinit de plăceri
  4. O picãturã din sufletul tãu
  5. Biografie
  6. Lupta
  7. Din cauza ta
  8. Indigestie
  9. Am sã plec din mine
  10. Limbaj
  11. În spatele urechii
  12. Nãpãdit
  13. Vâltoare
  14. Captivã
  15. Prin mine
  16. Cuvinte nerostite
  17. Unde se termina iubirea
  18. Atingeri ireale
  19. Metamorfoza
  20. Singur în mine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii