Adrian Furnicã

Grãdina cuvintelor

Am pândit câteva clipe
Grãdina cuvintelor
Iar când Argus a adormit îmbãtat
De parfumul gândurilor mele
Am scos din teacã limba mea
Cea ascuțitã
Și-am început sã secer în dreapta și-n stânga
Fãrã discernãmânt
Dar oboseala m-a cuprins repede
Și-a trebuit sã mã opresc
M-am întins pe jos, printre tãieturi
Și cãutând cu mâinile printre cadavre
Am gãsit cuvântul
Destin
Tãiat în douã
Pe care ți-l trimit sã-l oblojești
Totuși
Cu toatã dragostea
Pentru cã din pacate e al
Meu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Mai în interior
  2. Nerostire
  3. Somnul tãu
  4. Epilog
  5. Feminin
  6. Patã de culoare
  7. Mecanism matematic și misogin
  8. Dorințe nemãrturisite
  9. Iubita mea
  10. Între douã bãtãi
  11. Unde ar fi trebuit sã fii
  12. Risipirea
  13. Umed și cald
  14. Cum te iubesc
  15. Limbaj
  16. Și ce dacã, iubito…
  17. Cafea
  18. Te iubesc
  19. Te simt în mine
  20. Tristețe

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii