Adrian Furnicã

Arhiva - Aprilie 2007

Somnul tãu

E noapte
Și îngerii care împodobesc iubiri
Dorm și ei
Dupã truda de peste zi
În care au cãrat în toate
Sensurile
Sãrutãri și oftaturi
Luându-le de pe rafturi
Și așezându-le acolo unde trebuie,
Pe buzele oamenilor,
Și în mințile lor

Ai sã mã iubești?

Oare ce se întâmplã cu întrebãrile
Rãmase fãrã rãspuns?
Unde se duc?
Cât mai trãiesc?
De ce se nasc?

Dar daca într-o zi
S-ar nãpusti împotriva creatorului lor

Cum te iubesc

Te iubesc prezentã și în lipsã
Și în jurul meu și alãturi
Și plângând și râzând
În pragul disperãrii și în interiorul ei
Și când mã vrei și când mã dorești

Noi

Luni seara
Te-am întrebat în gând
Dacã mã iubești …
Iar tu m-ai prins de mânã

Chinuitoare pãrere

De ce te iubesc ar putea știi
Doar neuronii
Pentru cã numai ei mãnâncã
Sentimente pe pâine toatã ziua.
De ce te iubesc ar putea știi și dinții


Alte articole:

  1. Draga HP-ule romanesc...
  2. Ce au in comun sexul si Grebla ?
  3. Cuvinte nerostite
  4. Nebãnuita neputințã
  5. Oana Zavoranu se simte cintareata
  6. Îmbrãcatã în luminã
  7. Lucire clarã
  8. Să jure şefii de sindicate din vămi!
  9. Prieteni de la Microsoft, respect. Boului, nu
  10. Mihaela Radulescu a enervat niste mafioti
  11. Mergi la vot ? Citeste cu atentie !!!
  12. Nimeni nu are rest in magazine ?
  13. Un ceaun la fiert numit Romania
  14. Lacrimile imi uda barba
  15. Declaratie in exclusivitate pentru site-ul meu
  16. Trump, Trump, uber alles !!!
  17. Oprescu ma uraste in continuare
  18. Nu ma simt vinovat !!!
  19. Într-o cutã
  20. O Românie, două sisteme

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii