Epilog
Presimt durerea finalului
A buzelor ce sãrutã vântul
A ochilor care, adormiți, închid în ei
A buzelor ce sãrutã vântul
A ochilor care, adormiți, închid în ei
Arhiva - Ianuarie 2007
Zâmbet rece
Gândurile de sticlã de asearã
S-au spart lovite de privirea ta
Scânteietoare
Dar nu vreau sã le arunc afarã
Din mine
S-au spart lovite de privirea ta
Scânteietoare
Dar nu vreau sã le arunc afarã
Din mine
Cu o secundã mai târziu
Sunt fericit când știu cã exiști
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu
Prins între douã fire de nisip
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu
Prins între douã fire de nisip
Alte articole:
- Usurinta de a injura
- Gind despre ginduri
- Toata lumea minte
- Cadavrele cuvintelor
- În mine parte
- De ce nu-mi trebuie 8 martie !
- Mi-e dor
- Ferrari a ajuns emblema prostiei
- Miine e ziua mea de nastere !
- Doamnelor şi domnilor doctori, respect…
- Cu mine cum ramine ?
- Cretinii recidiveaza
- Neant
- Anticariat
- Ginditul de doua ori ca forma a ipocriziei
- Premiile cururilor !!
- Gind doisprezece
- 5G-ul si Vaccinul part II
- Aproape
- Peste tine
