Epilog
Presimt durerea finalului
A buzelor ce sãrutã vântul
A ochilor care, adormiți, închid în ei
A buzelor ce sãrutã vântul
A ochilor care, adormiți, închid în ei
Arhiva - Ianuarie 2007
Zâmbet rece
Gândurile de sticlã de asearã
S-au spart lovite de privirea ta
Scânteietoare
Dar nu vreau sã le arunc afarã
Din mine
S-au spart lovite de privirea ta
Scânteietoare
Dar nu vreau sã le arunc afarã
Din mine
Cu o secundã mai târziu
Sunt fericit când știu cã exiști
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu
Prins între douã fire de nisip
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu
Prins între douã fire de nisip
Alte articole:
- Pasiune
- Cum sa asomezi un politician ?
- Am plâns
- Sint curios sa citesc si eu...
- Nu pot sa-l sufar pe Marx
- Divide et impera
- Rock...
- Şi tăcerea omoară sau cum aplică biserica politica struţului
- Misu Predescu, cel mai tare producator de film si tv din Roamania
- Palidã mângâiere
- Impotenta ca stare nationala
- Asasinul cu referendum
- Discriminarea lui Marian Vanghelie
- Ce nu intelege domnul Antonescu
- Nasterea
- Visind la parastase
- Doamnelor şi domnilor doctori, respect…
- N-aș fi crezut
- Într-o cutã
- Vâltoare
