Adrian Furnicã

Arhiva Ganduri - 29 Aprilie 2013

Pescarusul lui Claudiu Goga sau Cehov contemporanul la Teatrul de Comedie

Sala era in lacrimi. Linga mine, o fata tinara si frumoasa plinge mocnit, ca un foc inabusit dar care la cea mai mica gura de oxigen ar fi izbucnit cit se poate de viu si necrutator. Un plins de durere, adinc, venit dintr-un cotlon de suflet numai bun de ascuns o iubire neimpartasita. Unii barbati isi ascundeau ochii rosii sub o ploaie de clipiri, dese acompaniindu-si lacrimile aproape nascute batindu-si palmele una de alta cu naduf. Si totusi nu era decit interiorul unei sali de teatru din Bucurestiul zilelor trecute.
E aprilie 2013.
Cind a disparut cortina, pe scena a ramas un schelet. Sau mai bine zis iluzia unuia. Ce ciudat…Un gol negru, niste plastice transparente, in colt o barca. Procesul de descompunere a luat-o apoi invers, derulat catre un tot unitar, complex si mat ...


Alte articole:

  1. 53 ! Oare exista detergent pentru constiinte ?
  2. Drumul Taberei port la Marea Neagra !!
  3. De ce l-am votat pe Varujan Pambuccian
  4. La multi ani !!!
  5. Să jure şefii de sindicate din vămi!
  6. Citi prieteni aveti de fapt ?
  7. Natura moarta cu politicieni si inundatii
  8. Eu cind iubesc, iubesc
  9. Stabilitate, consens, continuitate
  10. Educatia prin cafea
  11. Sint un extraterestru
  12. Imbecil care nu-i suporta pe nesimtiti
  13. Rock...
  14. Concluzia dupa inca un drum la Craiova...
  15. De ce imi urasc conducatorii ?
  16. Aripa Isterica din PNL trebuie sa-si schimbe discursul
  17. Nu aveti un foc ?
  18. Fomista care maninca pe ascuns !!
  19. Cine uita, nu merita ! Ziua nationala a Veteranilor de Razboi...
  20. Rock-ul ca religie

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii