Adrian Furnicã

Simțuri zdrențuite

Sunt singur și oftez
Din toate colțurile ființei
Mele
În încercarea de a
Ascunde lumii
De afarã
Cât de mult te iubesc

Sunt singur și strig
Cãtre toate colțurile ființei
Mele
În încercarea de a
Umple spațiile interioare
Cu zgomotul
Dragostei mele
Pentru tine

Sunt singur și nu-mi gãsesc
Identitatea furatã
De un gând rãzleț
Care, trecând hai-hui prin
Mintea mea
Mi-a spus cã s-ar putea
Sã mã pãrãsești într-o zi

Uitã-te, iubirea mea, în sus
Ca sã vezi cã numai stelele
Cerului meu interior
Au rãmas de pazã
La porțile viselor
Cu tine
Împletindu-ți prin pãr
Câte o dorințã
Dulce
Și sãrutându-ți picioarele
În semn de supunere
Și mulțumire

Sunt singur și nu-mi doresc
Decât un sãrut al tãu
Care sã-mi linișteascã
Simțurile
Zdrențuite
De durerea de a nu fi
Aici.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Labirintul
  2. Te simt în mine
  3. Într-o cutã
  4. Sfâșiere
  5. Nu te-am cunoscut niciodatã
  6. Grãdina cuvintelor
  7. Acolo unde se termina iubirea
  8. În direcția ta
  9. Umed și cald
  10. Cu fața cãtre mine
  11. Metamorfoza
  12. Dragoste de vânzare
  13. Hibernare
  14. Cuvinte nerostite
  15. Definitiv
  16. Regãsirea
  17. Un fel de fericire
  18. Tristețea de a te fi cunoscut
  19. Vitrina sufletului tãu
  20. În mine parte

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii